Trasee: Bârgău: Poiana Ilvei - valea Strungarului - vârful Stegii - poiana Puțoaia - vârful Cârjei - Ilva Mare - Poiana Ilvei
Călimani: Bistrița Bârgăului - valea Blidireasa - vârful Tănasa - dealul Runcu - În Sărăți - Mijlocenii Bârgăului - Bistrița Bârgăului
Ideea de a reveni în zona munților Bârgau a reapărut adesea în mintea mea, astfel că după ce weekendul trecut prognoza ne-a descurajat să pornim încolo, acum a devenit destinația noastră.
De aceasta dată lansez invitația și colegilor de club iar în cele din urmă ne adunăm 5 colegi pentru sâmbătă, respectiv 7 pentru duminică.
În prima zi, la ora 10 am, început să învârtim pedalale pornind din centru Poienii Ilvei, apoi am cotit dreapta pe o uliță din sat, inițial pe asfalt, apoi pe macadam și curând am dat nas în nas cu Golgota zilei. Înainte de a lua taurul de coarne, pardon, bicicletele de ghidoane și să le împingem la deal, am schimbat câteva vorbe cu o familie care era în plină acțiune de tuns oile. Segmentul de push bike ne-a oferit și vreo două porțiuni de plat, numai bune pentru a ne trage sufletul și pentru a admira priveliștile care deja se perindau prin fața ochilor.
Cu un ultim efort atingem culmea dintre valea Leșu și Ilva și, așa cum le-am tot promis colegilor, sus aproape că am uitat de tot ultima jumătate de oră: creasta Rodnei cât cuprinde orizontul, Măgura Mare și Măgura lui Arsente în plan apropiat și între ele, gospodării și dealuri cu verde crud, pomi înfloriți...
Am poposit un pic în aceast punct, iar apoi am revenit în șei dar nu pentru mult timp căci avem parte de noi unghiuri când spre Rodnei, când spre partea cea mai înaltă, vârful Heniu, al masivului în care ne aflam, munții Bârgău.
După un road-side fix de voie, de nevoie, al unui lanț rupt, am continuat agale pe culme, neuitând și de celălalt scop al ieșirii: partea foto.
Sus, josurile culmii sunt foarte fotogenice și nu a trecut mult până când și zona înaltă a Călimanilor apare pe fundal.
Înainte de Măgura Neagră am schimbat direcția de înaintare și am cotit-o spre stânga, spre E pentru a coborî în Ilva Mare. Undeva în centru am pus de o pauză de reenergizare înainte de a continua pe drumul principal, de pe vale, înapoi spre punctul de start în tură.
După traseu ne-am mutat în Bistrița Bârgăului pentru a fi mai aprope de zona vizată pentru cea de-a doua zi, când am pornit pe biciclete direct de la pensiunea Rareș, gazda noastră.
Cale de aproximativ 1.5 km ne-am încălzit puțin mușchii iar apoi ne-am înscris pe valea Bridireasa, intersectând traseul Via Transilvanica, și am început urcușul spre culme.
De îndată ce am câștigat altitudine, Căsarul și Miroslava au apărut pe fundal, iar puțin mai târziu zările sunt completate de profilul Țibleșului, de Bârgău care e chiar peste drum, parte din Rodnei și, nu în ultimul rând, de Călimani cu zona Bistricioru.
În punctul cel mai înalt de azi am atins 1000 de m, loc numai bun de popas spre care am făcut un dus-întors, iar apoi am revenit pe traseul pregătit de acasă.
Segmente cu drumuri înierbate, puțin circulate, ruperi de pantă destul de provocatoare cu pământ sau pietre, însă pe placul băieților, dar și poieni cu vederi, cireși înfloriți.. și astfel am ajuns într-un drum ceva mai mare. Nu departe de locul unde am ieșit se află castelul Runcului, un castel de piatră ridicat de un olar, așa că ne-am făcut drum până la el. După un popas la umbră ne-am înscris pe curba de nivel de sub dealul Tănasa care după sus, josuri de rigoare și o coborâre finală ne-a scos în Susenii Bârgăului. Sub îndrumarea lui Ionuț, om de-al locului, am evitat drumul european cât de mult s-a putut, iar înainte de porni spre casă ne-am îndulcit cu câte o înghețată.
După câțiva kilometri de urcare pe valea Blidireasa am fost răsplătiți cu priveliști tot mai generoase; vârful Căsarul - 1583 m
Căutând drumul cel bun, am ajuns la o gospodărie de vară unde am avut noroc ca localnicii să fie deja urcați cu oile și, astfel am fost escortați direct la drumul care ne-a condus la drumul pe care-l căutam
Niciun comentariu
Trimiteți un comentariu