Traseu: valea Secii - sub vf. Păltinișului - vf. Saca - vf. Poarta lui Beneș - versant stâna Izvorul Calului- valea Secii
După ce în ziua precedentă am fost pe cele două dealuri faine ale munților Bârgău, acum a fost rândul să ne mutăm peste drum, în sudul munților Rodnei. Dimineața termometrul mașinii a arătat -15 grade, așa că, privind Suhardul dar și gospădăriile de pe dealurile Șantului, am așteptat ca soarele să prindă puțină putere înainte de a ne porni.
Toată tărăgănarea avea să ne coste după amiază, însă până atunci am făcut tranziția pe valea Anieșului, de unde am reușit să pornim în tură la ora 10 jumătate.
Am avut noroc cu drumul bun de pe valea Secii astfel că nu am ratat ocazia să ne apropiem cât de mult am putut de intrarea efectivă pe traseu.
Și cum câțiva colegi de club au fost fix pe același traseu cu 2 zile în urmă eu am avut motive de bucurie nefiind nevoită să mă ocup de orientare în timp ce înaintam.
Destul de repede am ajuns la poienile care se află deasupra văii Anieșului, poieni vaste presărate cu sălase care din păcate par să nu mai fie folosite, de unde zările au început să ni se dezvăluie tot mai mult.
Am urcat în continuu până sub vârful Păltinișului, iar de după ce am intersectat piciorul sudic Fața Seacă am făcut o pauză pentru alimentare.
De acum încolo priveliștile s-au îmbogățit cu vârfuri din creasta principală, alte picioare sudice, iar faptul că nu aveam treabă cu făcutul de urme ori cu orientarea ne-a permis să ne bucurăm și mai multe de locurile prin care treceam.
Vântul s-a întețit de îndată ce ne-am apropiat de vârful Poarta lui Beneș, iar cum nu mai era foarte mult până la apus, dar necunoscutul care ne aștepta pe coborâre (căci colegii au ales altă varianta pentru coborâre) ne-a determinat să pornim la vale și să ne bucurăm de schiat. După o primă coborâre ne-am chinuit puțin să găsim intrarea în pădure, însă odată intrați pe drumul cel bun au urmat aproape 9 km de coborâre cu 1000 de metri diferență.
Zăpadă a fost de cea mai bună calitate așa că ne-am bucurat într-adevăr de ea și de unghiurile pe care ni le-a oferit spre vârfurile înalte.
La scurt timp după pornire firul principal al văii Anieșului e tot mai jos
Dealul Secii vegheat de vârful Mihăiasa
Urcare spre vârful Păltinișului
Poieni vaste prin care ne imaginăm făcând viraje pe schiuri
În plan central vârfurile Puzdrele și Laptelui ne suflă în ceafă
Marghile acoperite de zăpadă
Nedeia Țăranului, Rabla și Laptelui
Piciorul sudic care mărginește malul drept al Anieșului
Pauză de privit trio-ul Ineu, Ineuț, Roșu
O stână ruină
Schiurile și Ineul
După pauză, tot la deal
Urcare spre vârful Saca și versanții unde în luna mai sunt întinderi cu narcise
Dincolo de troieni: dealul Popii și muntele Curățel
Zi cu soare și din nou view cu munții Călimani
Împrejmuiri la stâna Saca-La Saivan
Val încremenit
Pe marginea valurilor de zăpadă
Abrupturile estice ale vârfului Saca
Tot în față spre Poarta lui Beneș (deasupra pâlcului de pădure), si mai departe spre Corongiș (cel ascuțit în plan central)
Creasta principală între vârfurile Cișa și Ineu
O urmă proaspătă a unui urs care a trecut de pe un versant pe altul (mai târziu, pe acolo vom coborî o prima porțiune)
Stâna Izvorul Calului amplasată în versantul vestic al vârful Poarta lui Beneș
Ultimul plan cu vârfurileȘ Buhăescu și Pietrosu în stânga, Puzdrele și Laptelui în dreapta
Corongișul, un pic înțepător
Cruce amplasată pe vârful Poarta lui Beneș
Vârfurile Corongișul și Omului
Încă o privire spre creste
Viraje în zăpadă faină și peisaj pe măsură
Mic în cadru
Cândva o stână cu belvedere
Pregătiri de apus peste vârfuri
Coborâre lungă până în valea Seacă
Încă o privire spre Nedeia Țăranului și Rabla
Interzis la deal; pe aici cel mai bine e la vale :P
Niciun comentariu
Trimiteți un comentariu