Almăj: vizite în satele cehești Gîrnic și Sfânta Elena și un pic de-a lungul Dunării (2 mai 2021)

Traseu: Cîrșa Roșie - PR - Gîrnic - Curmătura - Liborajdea - Coronini - Sfânta Elena - BR - Pârâul Găuri - Padina Matei - Gîrnic - Cîrșa Roșie

După prima zi de bicicleală prin satele cehești noi am optat pentru o plimbare până la Lacului Dracului, iar o bună parte din trupă a fost la rafting în cheile Nerei. Cu toate că nu suntem deloc adepții turelor dus-întors, de această dată, a trebuit să ne adaptăm. Adevărul e că frumusețea luncii Nerei cu ale ei gospodării izolate a reușit să ne surprindă și, chiar dacă am trecut de două ori prin același loc, a fost o plimbare plăcută.

În lumina după amiezei la marginea satului cehesc Gîrnic

Restul zilei l-am petrecut prin basecamp, fie în hamac, fie pregătind biciclete pentru următoarea zi.

Pentru tura de față am rămas în formulă de 3: Lia, Marius și subsemnata și după o tranziție cu mașinile până căpatul superior al satului Cîrșa Roșie am început să învârtim pedalele.

De aici o bucată am urmărit marcajul PR, iar ulterior am continuat în aceeași notă, adică pe drumuri de pământ, spre Gîrnic. 

Startul în traseu l-am făcut deasupra satului Cîrșa Roșie, iar apoi am urmat drumuri inierbate și de pământ până în Gîrnic

Troițele sunt decorate cu cununi de flori

Satele cehești au case cu ferestre colorate și porți cu oglinzi (am omis să-i fac vreo poză uneia)

La capătului satului trecem pe lângă o moară de apă 

Nu-mi aduc aminte să fi zărit vreun om pe ulițe, dar am admirat unele case și porți cu oglindă (căci așa e prin aceste sate) și ne-am văzut de drum în direcția Sichevița. La scurt timp am părăsit drumul mare și am cotit-o la dreapta spre cătunul Curmătura. Drumul a devenit tot mai precar, de unde am dedus că puțini îl mai folosesc, iar pe când ne întrebam dacă sigur nu e era mai bine să fi rămas în drumul mare am dat de o gospodărie locuită. Acum am fost întâmpinați de câinii aferenți și după câteva minute de lătrat nu au dat nici un semn să lase garda jos, în timp ce noi aveam de trecut fix prin mijlocul curții. 

În cele din urmă a apărut un băiat care ne-a scăpat de câini și astfel ne-am putut vedea vedea de traseu. Drumul înierbat a mai ținut o vreme, iar apoi am ajuns pe valea Pârâului Vrela, unde calitatea pe care am rulat s-a schimbat. Viteza coborârii ne-a purtat rapid spre malul Dunării însă nu înainte de a trece prin micuțul sat Liborajdea. La asfalt am făcut dreapta, spre vest.

Dunărea, liliac înflorit și un colț din malul de la sârbi

Scurtă abatere pe poteca ce urcă la portalul aflat deasupra peșterii Gaura cu Muscă

Traficul a fost aproape absent, tufele de liliac înflorite, vântul pe alocuri din față, însă kilometrii au zburat și am început să ne gândim unde găsim un magazin deschis pentru o pauză.

Căldura a început să-și tot mai simțită prezență, fiind chiar deranjantă pe  urcarea spre Sfânta Elena. Tot disconfortul spre bine, căci dorința ni s-a îndeplinit și am găsit deschis magazinul din centrul satului.

Cu ochii-n Dunăre, pe urcarea spre Sfânta Elena

Cu forțe proaspete am continuat spre capătul satului, apoi pe BR printre ultimele eoliene care au împânzit dealurile din această zonă, pentru a prinde un nou drum de culme.

Sfânta Elena și doar câteva dintre eolienele care se află în proximitatea satului

Sus josuri pe o culme faină

Lac pe Pârâul Găurii

După bucata execelentă de pe culme, drumul ne-a condus către un push bike solicitant, mai ales în condițiile unei călduri infernale. La capătul lui am revenit în șei pentru a parcurge un segment împădurit din Dealul La Pădurea Arsă. Apoi, din culmea cu pădure am coborât până în Pârâul Găurii care ne-a scos în asfaltul de Modolva Nouă - Padina lui Matei. 

Un single trail genial în drum spre prima cascadă a zilei

Între noi și satul pomenit a fost o urcare zdravănă, noroc cu pădurea ce proteja asfaltul.. altfel cred că ne-am fi stafidit. 

Pe parcursul urcușului ne-am abătut puțin la cele două cascadade aflate în proximitatea drumului și bine am făcut; căderile de apă sunt chiar frumoase.

Cascada Burăul Mare

Cascada Modăviță 

Padina lui Matei, sat de români, arată sinistru față de satele prin care am trecut până acum, așa că am apăsat tare-n pedale . O dată ce l-am lăsat în urmă ne-am apropiat tot mai mult de capătul urcușului prelung și, totodată, de cea de-a doua trecere a zilei prin Gîrnic.

După a doua vizită pe ziua de azi în Gîrnic

Revenire cu sus-josuri printre colinele presărate de-a lungul unui platou carstic fotogenic

Încă puțin și am încheiat circuitul de 60 de km cu 1600 de m 

Aici Marius i-a zărit pe niște cunoscuți, așa că până la urmă ne-am ales cu o pauză de înghețată, care a venit la fix.

Lumina soarelui a început să cadă tot mai tangențial în momentul în care am pornit pe ultimul segmentul al circuitului de azi, iar dealurile înverzite cu ale lor doline și copaci înfloriți au arătat în mare fel.. o imagine numai bună pentru a parcurge ultimii kilometrii.