Vâlcan: parcugerea crestei Oslea de la est la vest (7 martie 2021)

Traseu: DN 66A - pârâu Ursu - muntele Ursu - vârful Coada Oslea - vârful Știrbu - vârful Oslea - vârful Peștișanu - șaua La Șuliți - pasul Jiu-Cerna - Câmpușel

Weekendul trecut ne-am îndreptat spre valea Jiului de Vest, cu scopul ca într-una dintre zile să parcurgem o bucată din creasta Retezatului Mic, iar în celalaltă fotogenica Oslea. Vântul mare anunțat pentru sâmbătă ne-a determinat să reconfigurăm puțin planul, astfel că am urcat pe valea Soarbele și am dat două coborâri de pe muntele Iaru. Soare, vizibilitate bună, dar rafalele puternice au anulat toată puterea razelor. Am admirat frumoasa creastă Oslea, iar apoi am coborât la Câmpușel.

Zi cu soare și fără vânt pe creasta Oslea

De pe valea Soarbele spre aceeași Oslea

Pe muntele Iaru

Piatra Iorgovanului văzută de pe muntele Iaru

Soare și vânt mare, astfel că au fost momente când vântul ne-a împins spre vale

Încă o urcare pe lângă o formațiune stâncoasă

Duminică dimineața ne-am deplasat spre gura de vărsare a pârâului Ursu în valea Jiului de Vest și am început urcarea spre creastă. Stratul de zăpadă e consistent și am pus focile la bătaie de cum am lăsat asfaltul în urmă. Prognoza a început să se adeverească și parcă am uitat cum a fost vântul din ziua precendată. După vreo jumătate de kilometru am părăsit drumul de pe vale și am început urcarea în versantul drept, întâi prin pădure, apoi prin vegetație tânără. Am înaintat cu spor și o dată cu câștigarea altitudinii zările au început să se deschidă, și la propriu și la figurat, inițial spre masivul de peste drum, Retezatul Mic. 

A doua dimineață, deasupra pârâului Ursu

La stâna Ursu am ieșit deasupra lizierii și după o scurtă pauză, plafonul care era pe creasta a început să se spargă. Erau programate 6 ore cu soare pentru azi, așa că ne-am bucurat să-l vedem, să-l simțim.

Plafonul a început să se spargă; hai soare, hai!

Am continuat pe schiuri pe muntele Ursu până în punctul în care panta a devenit tot mai abruptă, moment în care am făcut tranziția direct la colțarii de picior.

Pe muntele Ursu cu Retezatul Mic pe fundal

Retezatul se vede și el, așa că lecția de geografie a fost binevenită

Pas cu pas am ieșit în creastă

 O dată ce am ieșit în creastă, puțin mai la est de vârful Coada Oslea, am revenit pe schiuri chiar și dacă numai pentru o porțiune nu prea lungă. 

Vremea a fost nesperat de bună și am pornit spre schiuri spre vârful Coada Oslea - 1899 m

După vârful Coada Oslea am revenit la echipamentul tehnic și am continuat așa până pe vârful Știrbu. Pe acest segment creasta devine tehnică și chiar expusă în unele segmente; evident, acest lucru este influențat direct de calitatea și cantitatea de zăpadă. Tot aici inflexiunile crestei se succed și ne-au dus cu mintea la sora mai mare, Piatra Craiului.

De pe Coada Oslea am intersectat creasta principală a masivului Vâlcan

Culmi nordice și zări deschise până la Godeanu și Cernei

După o coborâre scurtă de pe primul vârf al crestei am luat la rând sus-josurile 

Coada Oslea văzută dinspre vest

Bezea de zăpadă

 Noi am avut surpriză să dăm și de o scurtă porțiune suficient de expusă în ambele direcții, nord și sud, și totodată cu multă zăpadă, astfel încât Marius și Claudiu au pregătit o balustradă. Apoi am trecut unul câte unul, în siguranță. 

Am dat de o scurtă porțiune, care deși în poză nu pare avea expunere atât pe nord cât și pe sud, iar pentru a trece în siguranță băieții au montat o balustradă pentru asigurare

Marius într-un sezlong de zăpadă cu priveliște pe măsură

Versanți sudici abrupți și stâncoși

Uite capre!

Un ciopor de 6 capre negre înspre sud, dar și o alunecare de zăpadă până la sol

Am pus tot mai multă distanță între noi și Coada Oslea

Cel din ultimul plan e chiar vârful Oslea, 1946 m

Sus-jos, jos-sus

Creasta principlă a munților Vâlcan cu Arcanu cel rotunjit, în partea dreapta și până la vârful Straja în depărtare

Cu puțin înainte de vârful Oslea am revenit pe schiuri și am continuat spre capătul vestic al crestei, vârful Peștișanu. Chiar înainte de el am scos focile am început coborârea, inițial pe pantă abruptă spre grupul de stânci, din șaua La Suliți.

Dincolo de vârful Oslea spre Peștișanu 

Grupul de stânci din șaua La Suliți

După o scurtă întâlnire cu doi colegi de club am continuat pe curba de nivel ce ocolește vârful Șarba, iar apoi ne-am îndreptat spre pasul Jiu-Cerna. De aici alunecarea a fost plăcută căci am avut noroc de un strat proaspăt de nea și am dat rămas pe schiuri până cu aproximativ 800 m înainte de Câmpușel. Drumul e curățat până în acest loc.

Coborâre cu Godeanu în față

Bucurie după ce am reușit să parcugem creasta

Baba mea, 7 martie, ne-a făcut în dar o zi superbă fără vânt, cu soare și priveliști pe măsură!

De aici tot la vale până la Câmpușel