Munții Metaliferi: Pe biciclete prin satele de munte Cojocani, Bocești, Butești și Măcărești (23 mai 2020)

Traseu: Brădești - Ponor - valea Geogelului - pârâul Mogoș - Cojocani - Bocești - Butești - Citera Buteștilor - Măcărești - valea Geogelului - Ponor - Brădești

Așa cum probabil știti, munții Apuseni cu ale lor culmi domoale, cătune răsfirate ce vin la pachet cu drumuri cu trafic redus sau abia existent, ori poteci numai bune de singe trail-uri sunt ideali pentru a fi parcurși pe două roți. Prin urmare, terenul de joacă pentru turele de mountain biking e unul suficient de vast și, în același timp, foarte ofertant indiferent de nivelul plimbăreților.

De această dată am ales să vedem, respectiv să revedem unele locuri aflate în extremitatea vestică a masivului Trascău, dar totodată și unele din partea estică a masivului vecin - Metaliferi.

Bicicletele le-am încălecat în centrul Brădeștiului, iar de acolo am început tura propriu zisă.

Prima parte a traseului urmează DJ 107l și astfel priveliștile au fost generoase în toate direcțiile.

La miez de zi am reușit să ne punem în mișcare pe un traseu care pornește din Brădești

Pajiști verzi, case răsfirate și platoul Muntele Mare cu 2, 3 petece de omăt

Un prim unghi spre cheile Geogelului

Cu toate că suntem la sfârșitul lunii mai, încă mai găsim câte un pom înflorit

Ne-am bucurat de platoul Muntelui Mare, abruptul Scăriței Belioara, cel al Bedeleului înspre valea Arieșului, cheile Geogelului, apoi cheile Râmețului, dar și gospdării ori colibe cu acoperiș de paie ce aparțin de Vale în Jos, După Deal ori Ponor...

Peisaj de-a lungul DJ107l

La margine de drum

Un deal care ne-a momit să facem o mică deviere de la traseul inițial

Gospodării sub dealul Chirileștilor

Undeva în zona Ponor am avut parte de un moment de cumpănă, luând în calcul chiar să ne întrerupem tura.. Motivul a fost un sunet puternic care, deși părea să vină de departe, bruia necontenit liniștea din zonă. Curând am constat că ne-am apropiat tot mai mult de el și, astfel, am descoperit de unde provenea. Un taur impresionant era în mijlocul drumului și scoatea răget după răget din pricina faptului că nu putea ajunge la turma de vaci aflată în vecinătate, aceștia fiind despărțiți de un gard. Obstacolul era unul obiectiv și nu am vrut să ne apropiem prea mult. Când l-am văzut am coborât de pe biciclete, am dat în spate și am început să ne gândim cum am putea aborda situația astfel încât totuși să continuăm traseul. După câteva minute în care nu am găsit nici o variantă, am auzit o mașină care venea din cealaltă direcție. Aceasta a trecut, însă oamenii din ea s-au prins că avem o problemă și că nu eram suficient de curajoși să trecem la o distanță foarte mică de animalul care părea de neclintit. Au oprit și unul dintre ei a mers direct spre taur, înarmându-se cu niște pietre în caz de nevoie, taurul s-a îndepărtat, noi am trecut rapid și, uite așa, au reușit să ne ajute.. Le-am mulțumim frumos și am continuat sperând ca la întoarcere să avem mai mult noroc; da, tot pe aici era musai să trecem, aceasta porțiune fiind segmentul comun al traseului vizat de noi.

După niște kilometri am avut parte de a doua situație oarecum amuzantă: o turmă numeroasă de bovine poposea taman în mijlocului drumului, iar noi, bineînțeles, aveam de mers fix pe acolo.

Am reușit să facem o inspecție de la distanță în ceea ce privește componentă și, am mers hotărâți spre ele, încercând să le mânăm spre un loc mai lat.

Episodul numărul 2 din seria: întâlnirea cu vaci, boi și tauri

Pe coborârea spre valea Geogelului

Casă nelocuită între Geogel și După Deal

Pe aici nu mai e nimeni în curte...

Suflând ușurați că am trecut, am sperat ca în această tură să nu mai avem noroc de astfel de întâlniri și, în cele din urmă, așa a și fost. Din acel punct încolo ne-am întâlnit doar cu câte un localnic de prin cătunele pe care le-am străbătut. 

Puțin din Bârlești-Cătun

Apă rece pe malul pârâului Mogoș

E vremea ferigilor 

După Cojocani am cotit-o spre nord pentru a reveni în culmea dintre valea Mogoș și Geogel

Urcarea noastră a fost susținută, cu pantă constantă de 10%, dar efortul ne-a fost răsplătit cu priveliști spre cătunele Valea Barnii, Bocești

Pauză la răscruce de drumuri și fundal cu cătunul Butești

Un drum ce urcă la niște gospodării izolate din Valea Barnii

Cătunul Butești

Gospodării pe dealul Simioneștilor

Una dintre puținele case cu acoperiș de paie pe care le-am întâlnit în turele din Apuseni

Bocești nr. 530

După o coborâre care a durat mai mult decât ne-am fi dorit, am revenit în urcare spre Citera Buteștilor, iar cheile Râmețului au început să se zărească

Uliță prin Butești

La povești cu o tanti în dealul Neghii; tricota în timp ce umbla/povestea cu noi

Înconjurând Citera Buteștilor și fundal cu satul Bârzogani

Drum de culme cu vederi spre cheile Geogelului și Râmețului

Troiță de piatră afectată de trecerea vremii


Așa să tot pedalezi!

Fiecare întâlnire a avut câte ceva special, însă ultima întâlnire cu un cuplu de bătrânei din Măcărești a fost deosebit de plăcută.

Prin cătunul Măcărești am ajuns prima dată în toamna lui 2012, într-o tură perpedes, și încă de atunci mi-a rămas în minte imaginea unei gospodării foarte îngrijite. Acum, de îndată ce ne-am apropiat de acel loc am oprit pentru a face câteva poze, iar în timp ce povesteam o bătrânică s-a îndreptat cu pași repezi spre gard. După ce ne-a dat bună ziua a continuat cu zâmbetul pe bune afirmând oarecum retoric către noi: "Nu vreau să ne lăudăm dar ați nimerit în cel mai frumos loc de pe dealul asta. Și mai sus e frumos, dar nu ca la noi." 

La câteva minute distanță ne-a mărturisit că ne mai ține puțin la povești fiindcă aici nu prea are cu cine să mai schimbe vorbe. În Măcărești mai sunt 3 case locuite, o mână de bătrâni și o bisericuța la care, mai în glumă mai în serios, preotul urcă când are chef, după cum am aflat de la tanti Maria.

Poveștile au curs de la sine, iar la un moment dat a apărut și soțul dânsei, la fel de simpatic și lucid ca tanti. Am rămas impresionați cum doi oameni de etatea lor 84, respectiv 89 de ani, au o gospodărie mare care arată atât de bine, și care în ciuda faptului ca nu mai au putere pentru a coborî la izvor pentru apă de băut, își curăță, conștincioși, pășunea de mărăcini pentru a primi în continuare subvenție..

După vreo 3 sferturi de oră ne-am pus în mișcare cu promisiune că vom reveni cu niște poze la dânșii.

De-a lungul bucății de traseu rămase de pedalat nu am mai avut parte de vreo întâmplare ce merită amintită.

Gospodărie în cătunul Măcărești

Tanti Maria și soțul dânsei, Beniamin, un cuplu de bătrânei tare simpatici cu care am stat la taclale vreo 3 sferturi de ceas

Geogel

Drumuri perfect de pedalat, colibe cu paie și liliac înflorit și parfumat

Biserica din Ponor și view spre abruptul Bedeleului

Cheile Geogelului și gospodării din După Deal cocoțate pe deal, la soare

Înapoi în Brădești