Traseu: pasul Prislop - șaua Gărgălău - vârful Galațului - vârful Laptele Mare - șaua Puzdrele - vârful Negoiasa Mare - șaua Între Izvoare - vârful Repede - vârful Cormaia - șaua Obârșia Rebrii - valea Buhăescu Mare
Cu toate că nu ne stă în fire să planificăm cu mult înainte ieșirile din timpul weekendurilor, de această dată Marius a preluat inițiativa, a pus o tură în calendar și, astfel, în preajma datei de 15 martie vroiam să ajungem în Rodnei.
Până în ultimul moment am urmărit prognozele, am întors traseul pe toate părțile posibile, am renunțat chiar și la abordarea dinspre stația meteo (luând în calcul să limităm cât mai mult orice gen de interacțiune cu oamenii) și sâmbătă dimineața am pornit spre pasul Prislop, în formația: Geta, Radu, Radu, Marius, subsemnata și Iepure (veți afla din poze despre cine e vorba).
Drumeți pe creasta munților Rodnei
Înarmați cu toate cele necesare și cu ziua de luni liberă am lăsat mașina în pasul Prilop, lângă mănăstire și, în prima zi, am luat-o agale spre șaua Gărgălău. Accesul din pas spre șa e unul facil, destul de scurt, deci numai bun de aclimatizare, plus că dacă plafonul ar fi venit peste noi nu ar fi fost greu să ajungem sus. După amiaza am ajuns la noul refugiu din șaua Gărgălău (excelentă inițiativă celor de la Hai pe Munte din Iași!), unde ne-am bucurat de liniște și de norii jucăuși.
Sâmbătă dimineața am pornit din pasul Prislop în direcția șaua Gărgălău
Cerul a fost relativ acoperit de nori, zăpada înghetață așa că am decis să urcăm pe la lacul Știol
După amiază de iarnă în șaua Gărgălău
Peste noapte vântul anunțat de prognoze și-a făcut simțită prezența semn că va sparge plafonul care a coborât seara, iar soarele va apărea și el. O dată cu răsăritul soarelui acest lucru chiar s-a întâmplat și în scurt timp cerul s-a făcut albastru. Din cauza vântului temperatura resimțită a coborât destul de mult, iar noi am pornit la drum îmbrăcați cât mai gros. De asemenea, zăpada bocnă care ne-a întâmpinat ieri, înainte de a ieși în șaua Gărgălău, ne-a însoțit pe tot parcursul traseului.
Duminică dimineața am ieșit în întâmpinarea soarelui
Picioare sudice care se desprind din creasta principală
Peste noapte a nins puțin, iar vântul anunțat a spart plafonul chiar înainte de răsărit
O nouă zi începe!
Primele raze și un vânt de 60 km/h, poate și mai mult la rafală...
Răsărit cu temperaturi resimțite de -15 grade
Radu și Iepure în deșertul alb
Așadar, cu soarele din spate și mânați constant de vântul din N am luat la rând: șaua Galațului, vârful Galațului, șaua Galațului, apoi am urcat prelung până am atins vârful Laptele Mare, de acolo am coborât spre șaua Puzdrele și Tarnița Bârsanului. Zăpada bocnă a fost ideală pentru a folosi colțarii de picior și astfel, pe porțiuni lungi am dus schiurile pe rucsac pentru a evita derapajul inevitabil pe care l-ar fi presupus alunecarea pe foci. Cu toate că ne-am fi dorit să mergem cât mai mult pe schiuri, a fost totuși o plăcere să putem avansa așa ușor, pe picioare.
Am pornit la drum înspre vest cu soare care nu a avut putere atât din cauza temperaturii scăzute cât și a vântului constant dinspre nord
Pe fundal: Gărgălău, Clăii, La Cepe și Omului
Hai Iepure, hai!
Zăpada a fost ideală pentru mers la colțari, însă nu și pe foci unde derapajul era prezent la fiecare pas
Pe coborârea de pe vârful Galațului spre șaua omonimă
Zăpadă ce ne duce cu gândul la bezele
Spre obârșia văii Negoiescu Mare și locul unde odată era cabana Puzdrele, zonă îndrăgită de schiori
Față în față cu vârful Laptele Mare
Popas într-un căuș al muntelui, la adăpost de vânt
Ultimii pași înainte de vârf, iar de la cei 2167 m priveliștea a devenit tot mai generoasă
Vârfurile: Rebra, Buhăescu Mic, Buhăescu Mare și Pietrosu înafara crestei principale, iar în partea stângă trapezul Țibleșului
A doua urcare mare a zilei, după cea pe care am făcut-o pentru a atinge vârful Laptele Mare, a fost cea până pe Negoiasa Mare. Traseul de vară ocolește, pe versant nordic, atât vârful Negoiasa Mică cât și Negoiasa Mare, dar acum noi le-am urcat și astfel am avut parte de unghiuri noi spre toate direcțiile. O dată ce am atins vârful Negoiasa Mare știam că ne-am apropiat tot mai mult de porțiunea de coborâre spre Șaua Între Izvoare. Versantul vestic al acestui vârf e unul stâncos, însă pentru că Marius a mai fost anterior pe aici, știe foarte bine pe unde putem aborda coborârea. Refugiul din Șaua Între Izvoare se vedea deja, iar după o scurtă porțiune în care am coborât un horn mic, apoi o pantă mai abruptă am intrat în linie dreaptă spre el. După ce am ajuns acolo ne-am mai bucurat puțin de soarele care încă era destul de sus pe cer, iar apoi am trecut la treburile gospodărești. Frigul s-a lăsat tot mai tare o dată cu venirea întunericului, însă cerul a fost plin de stele...
Din Tarnița Bârsanului spre urcarea către vârfurile Negoiasa
Puzdrele și Laptelui Mare văzute dinspre vest
Fundal cu Rebra, Buhăescu, Pietrosu, Grohotu și Piatra Albă
Cer albstru cât curpinde și mini momâie pe vârful Negoiasa Mare - 2049 m, vârf pe care traseul de vară îl ocolește
Spre coborârea accidentată a vârfului Negoiasa Mare
După ce am coborât un scurt horn, apoi o pantă ceva mai abruptă am intrat în linie dreapta spre șaua Între Izvoare
A doua dimineață am ieșit în întâmpirea soarelui, iar vizibilitatea bună ne-a lăsat să admirăm masivul Ceahlău, munții Călimani, masivul Toroiaga și o parte din vârfurile din Rodnei.
Până la ora 8, atunci când am pornit mai departe, soarele a reușit să urce suficient de mult pe cer, iar vântul de ieri a dispărut.
Început de săptămână pe creastă, înainte ca soarele să se arate
Puțin din coloșii Buhăescu Mare și Pietrosu
Masivul Ceahlău văzut dincolo de vârful Mihăiasa
O mică parte din munții Călimani: Străciorul, Bistricioru, Struniorul
Nedeia Țaranului, Rabla și Laptelui situate la sud de creasta principală
Urcușul prelung până vârful Repede a reușit să ne încălzească iar supriza de pe vârf a reprezentat-o priveliștea spre creasta Făgărașilor. De aici am continuat peste vârfurile Cormaia, La Cățâni, șaua Obârșia Rebrii, iar din zona vârful Obârșia Rebrii am cotit-o spre dreapta, inițial spre V, apoi N-V spre obârșia văii Buhăescu Mare. Faptul că am mai fost pe aici în urmă cu doi ani ne e de mare ajutor, orientarea fiind ceva mai ușoară.
Șaua lată La Cărți și creasta Rodnei până la vârfurile Ineu, Ineuț și Roșu
A doua zi cu cer senin și vizibilitate bună spre Țibleș, muntii Gutâi, Igniș dar și creasta Făgărașilor
După ce am trecut de vârful Repede, am schimbat direcția de înaintare și o vreme am tot avut topul Orientalilor pe fundal
Vârful Cormaia a rămas și el în urmă
Înainte de a porni pe coborâre am făcut tranziția pe schiuri, iar până la liziera pădurii am legat cât de multe viraje am putut.
Din zona vârfului Obârșia Rebrii am părăsit creasta, am trecut pe schiuri și am început coborârea
La poalele uriașilor Buhăescu Mic și Mare, respectiv Pietrosu
Schi pe valea Buhăescu Mare
Pragurile pe care le-am coborât sunt tare fotogenice, iar deasupra noastră vârfurile Buhăescu s-au arătat tot mai spectaculos. Zăpadă înghețată a alternat cu porțiuni unde am găsit și un mic strat adunat de vânt, respectiv zone unde ea era bătută de soare de la prima oră... viraj, după viraj, creasta principală a rămas tot mai în spate, iar noi am ajuns la liziera pădurii. Am revenit pe clăpari, căci eram cu ochii în gps pentru a confirma că suntem bine, iar după 4 km de coborâre și 4 treceri ale văii am ajuns la capătul drumului de pe vale. Bucuroși că am scăpat destul de bine după trecerile apei, adică nu tare uzi la picioare, am poposit puțin la soare pentru o gustare, iar apoi am continuat până în capătul cartierul Repedea. Aici, nu am avut încotro și am fost nevoiți să interacționăm cu un localnic amabil, care ne-a ajutat să recuperăm mașina din pasul Prislop.
Chiar dacă am tot pierdut din altitudine priveliștea spre vârful Puzdrele încă e prezentă
Buhăescu Mare în partea stângă, în timp ce în dreapta se pot observa treptele glaciare care coboară de la tăurile Buhăescu
După 4 treceri ale apei, am ajuns la începutul drumului de pe vale, iar de acolo am mai avut ceva până la primele case ale cartierului Repede din Borșa
Rodnei, frumoși tot timpul anului.
RăspundețiȘtergereasa e :)
Ștergere