Noapte de vară pe vârful Râiosu (4-5 august 2018)

Traseu: lacul Bâlea - TA - șaua Capra - BR - monumentul Nerlinger - nemarcat - lacul Buda - vârful Buda - vârful Râiosu - vârful Mușeteica - șaua Piscu Negru - stâna Piscu Negru - CA -Transfăgărășan (track aici)

La început de august am ajuns în Făgăraș, pentru prima dată în acest sezon. Scopul nostru era să parcurgem culmea sudică pe care se află vârful Buda și Mușeteica.
Deși planul de acasă era ca sâmbătă să urcăm de la Piscu Negru către Mușeteica, gândul că avem de urcat 1200 de metri dintr-o bucată ne-a determinat să schimbăm sensul în care parcugem traseul.
Așadar, pornim de la Bâlea Lac, urcăm în șaua Capra iar de acolo tot pe bandă roșie până la monumentul Nerlinger. Din șaua Capra avem șansa să tot admirăm culmea pe care se află vârfurile Buda și Mușeteica.

Zi de vară pe creasta Buda-Mușeteica

 În urma unei urcări rapide de la lacul Bâlea, ajungem la lacul Capra și de aici începe să se arate culmea pe care vrem să o parcugem

 Vârful Arpașu Mic, Spintecătura Buda și vârful Buda 

 Lacul Capra rămâne în urmă și ne îndreptăm pe poteca ce ne poartă pe sub creasa Vârtopel-Arpășel

 Revolverul se arată în timp ce coborâm spre refugiul de sub Fereastra Zmeilor...

În priveliștea alpină își fac loc și vârfurile Lespezi și Călțun

Traseul nu pune probleme nici măcar în zona La 3 pași de moarte și, după o binemeritată pauză la monumetul Nerlinger, începem coborârea spre lacul Buda. De acum încolo suntem pe nemarcate, însă reușim să intuim ce rută să alegem pentru a putea urca spre vârful Buda.

 Tot mai aproape de La 3 pași de moarte

 Zări largi și bine cunoscutele urechi de iepure

 Oi și lacul Buda

Din niște șiroaie de apă care ies la suprafață sub vârful Arpașu Mic luăm provizii de apă pentru restul zilei, dar și pentru ziua de mâine, căci nu vom avea apă până la stâna Piscu Negru. În urcare spre panta înierbată ce se termină în vârful Buda avem vreme să inspectăm Spintecătura Buda (șaua adâncă dintre Buda și Arpașu Mic). 

 Lacul Buda și piciorul înierbat spre care ne vom îndrepta

 Abrupturi aproape verticale sub Arpașu Mic

 De pe vârful Buda - 2431 m spre Arpașu Mic și Vârtopel-Arpășel pe fundal

Atingem cei  2431 m ai vârfului și avem în față creasta lungă, pe alocuri îngustă și accidentată spre care tocmai am urcat. Cu toate că pe aici nu este marcaj, pe o bună parte a culmii vom găsi o potecă firavă, iar atunci când aceasta dispare înaintăm pe versantul vestic al culmii. Pasajele mai înguste și stâncoase le depășim cu atenție, însă în caz de ceață sau ploaie situația poate sta cu totul altfel. 

 La sud de vârful Buda se întinde creasta pe care o vom urma

 Creasta zimțată și îngustă spre Râiosu și Mușeteica

 Cu ochii spre Arpașu Mic și Buda

 Pași mici și atenți pe versantul vestic al crestei

 Spre căldarea Fundul Caprei

 Prim plan cu Arpașu Mic - 2461 m

 Duo-ul: Arpașu Mic - Buda

 După ce trecem de creasta îngustă ce urmează dupa coborârea de pe vârful Buda, calcarul începe să-și facă apariția în zona vârfului Râiosu

Pe vârful Râiosu facem o nouă pauză și, în timp ce privim urcarea pe care o avem în față, cea spre Mușeteica, dar și toate zările, băieții pornesc spre vârful Râiosu Est 2397 m. Acesta se desprinde spre E de pe vârful Râiosu și după o inspecție se pare că am putea pune corturile acolo.
Peisajul și suprapunerile de creste din toate direcțiile sunt la înălțime așa că, urcușul spre Mușeteica rămâne pe mâine.
După montarea corturilor revenim în zona vârfului Râiosu unde avem parte de un spectacol de vreo oră jumătate, joc de nori și lumini cum nu-mi aduc aminte să mai fi prins de când merg pe munte.

 Loc de cort pe Râiosu Est cu priveliște spre Mușeteica, Lespezi-Călțun, Negoiu și Moldoveanu

 Instalăm corturile și apoi revenim pe vârful Râiosu pentru a vedea apusul

 Norii încep să se adune...

 iar clocotul plimbăreț pornește peste creste și văi

 Oameni pe Iezerul Caprei

 Soarele s-a ascuns după Negoiu și noi ne retragem la corturi

Peste noapte avem noroc ca vântul să nu-și facă simțită prezența, iar dimineața ne întâmpină cu soare. Revenim pe vârful Râiosu și, după două zone în care parcă culmea nu ar avea continuitate ajungem la poalele vârfului Mușeteica. Pe măsura ce urcăm îmi dau seama că dacă ar fi să revin în zonă tot în acest sens as prefera să ajung pe vârf. Urcarea e presărată pe toată lungimea ei cu praguri înierbate și expuse, bucăți de calcar adesea mișcătoare, astfel că o coborâre pe aici posibil să fie mai solicitantă ca urcarea.

 Dimineața revenim pe Râiosu și continuăm spre Mușeteica

 Față în față cu Mușeteica calcaroasă

E incredibil cât de frumoasă și completă poate fi panorama pe care o oferă vârful! De la Ciortea, Negoiu, Vânătoarea lui Buteanu și până la Moldoveanu și vârful Urlea, plus toate celelalte vârfuri ale crestei principale. După o poză de grup părăsim vârful și continuăm pe culmea care acum s-a transformat într-o câmpie alpină. Înainte să ajungem față în față cu coborârea de 1200 de m dintr-un foc, continuăm pe culmea care se continuă spre vârful Mesteacănul.

Priveliște de pe vârful Mușeteica - 2448 m

 Culmi domoale spre vârful Piscu Negru

 Lumea de calcar de pe Mușeteica și creasta pe care am parcus-o

Din șaua Piscu Negru nu mai avem scăpare și cotim dreapta, vest, spre coborâre. Inițial pe curbă de nivel, iar apoi direct în jos, când pe o potecă firavă, când fără potecă până la intersecția cu CA. Apoi nu mai avem decât câteva sute de metri până la stână și apoi tot prin pădure până la Transfăgărășan.

 Unduiri alpine spre șaua Piscu Negru

La stâna Piscu Negru după o coborâre continuă din creastă