Drumeție pe Vârful lui Stan - munții Mehedinți (29 aprilie 2017)

Traseu: pasul Godeanu - BR - TA - Vârful lui Stan - nemarcat - PR - poiana Mare - BR - Crovul Mare - poiana Beletina - PR - pasul Godeanu (track aici)

Cu ocazia weekendului prelungit de 1 mai am revenit în zona munților Cernei - Mehedinți, la 4 ani de la vizita anterioară. Recunosc că imi era dor de peisajele și vegetația de aici.
Traseele propuse de Dan - coleg de C.A.R. includeau porțiuni noi pentru mine așa că abia așteptam să pornim în ture.
Drumul spre Băile Herculane l-am parcurs vineri după lucru și sâmbătă dimineața ne-am deplasat cu mașinile în pasul Godeanu, la aproximativ 25 de km distanța de motel Dumbrava.

Foto 1. Mare de nori peste valea Cernei

Foto 2. Vârful lui Stan văzut în urcare spre pasul Godeanu

Foto 3. Pe bandă roșie spre Vârful lui Stan

Când am ajuns efectiv la momentul pornirii pe traseu am realizat cât de mulți am reușit să ne adunăm. Marcajul banda roșie ne-a condus printr-un mic pâlc de pădure și, după ce am trecut printr-o poiană, ne-a îndemnat la un prim urcuș al zilei. Primavara nu pare să-și fi intrat cu totul în drepturi prin pădure și unele frunze par a fi afectate de ultimul val de frig.

Foto 4. Primul punct de belvedere al traseului

Urcarea prin pădure nu a fost deloc lungă și la sfârșitul ei am ieșit în primul punct de belvedere al zilei. Lapiezurile au luat locul solului din pădure și de aici noi am schimbat marcajul în acest punct. Continuând pe triunghi albastru am făcut puțină echilibristică pe lapiezurile atât de specifice munților Mehedinți.

Foto 5. Floricele în munții Mehedinți

Foto 6. Viață din piatră crăpată

Dincolo de valea Cernei versanții erau mult mai verzi, iar culmile înalte dinspre Godeanu mai purtau amintirile anotimpului trecut. Păcat însă că vizibilitatea nu a fost prea bună.

Foto 7. Din Mehedinți până în Godeanu

Foto 8. Pas cu pas printre lapiezuri...

Foto 9.

Foto 10. Spre Godeanu

Foto 11. Verde crud jos în valea Cernei

Foto 12. Pe traseu spre Vârful lui Stan

Cu excepția unei singure zone mai abrupte, urcușul nostru spre Vârful lui Stan a fost destul de domol. După turul de orizont de pe vârful lui Stan am continuat tot spre vest până la intersecția cu poteca care a urcat dinspre cheile Tamnei. Aici a venit rândul pauzei de masă, pauză pe care am tot amânat-o de ceva vreme.

Foto 13. Un fluture de zăpadă?!

Foto 14. Coborâre de pe Vârful lui Stan

Foto 15.

Foto 16. Popas cu...

Foto 17. ...vârfurile Vlașcu Mare și Vlașcu Mic pe fundal

Foto 18. Vază de calcar

Majoritatea fagilor și mestecenilor abia dacă erau înmuguriți așa că, după găsirea câtorva petece de zăpadă întrebarea: sigur e primăvară?! își avea rostul... E drept că în urmă cu săptămână schiam printr-un pulvăr nesperat în munții Rodnei, însă în aceaștă parte a țării credeam că vegetația e îmbrăcată în verde crud.

Foto 19. Vârful Broscan ne veghează printr-o ploaie măruntă...

Cu burta plină ne-am urnit din loc și continuând spre sud am cotit în scurt timp spre vest, pe o potecă nemarcată până în Poiana Mare.

Știu că mă repet, însă fagii atât de fotogenici toamna cât și atunci când sunt verzi acum erau golași... O ploicică măruntă ne-a făcut să grăbim pasul și ocolind vârful Broscan am purces spre intersecția cu bandă roșie.

Pe urcare am avut timp să caut printre amintirile de acum 6 ani, atunci când, am trecut prima data pe aici... Acum marcajul era prezent și cu puțină atenție am găsit calea optimă înspre culmea ce ne-a purtat spre poiana Beletina.

Foto 20. La taclale în poiana Beletina

Foto 21. Primăvară timidă

Din poiana Beletina și până la ieșirea din pădure am fost însoțiti de stropi mărunți de ploaie, însă o dată cu ieșirea în punctul de belvedere de azi dimineața aceasția au dispărut. În timp ce lumea părea să se grăbească spre vale, valurile de ceață au început să anime atmosfera.

La numai câteva minute distanță nu mai sțiam încotro să pozăm. Ceața din vale a devenit tare dinamică și am rămas la pozat și privit până când umezeala ne-a intrat în oase.

Cei care au coborât mai repede au tras spre stâna aflată la marginea drumului, în direcția Baia de Aramă, și s-au ospătat cu o pastramă pe care spuneau că o vor ține minte. Aviz drumeților carnivori!

Următoarea zi e rândul unei noi drumeții cu pornire de la motel Dumbrava. Unde? aceasta veți afla în următoarea postare.