Traseu: comuna Măguri-Răcătău - valea Someșului Rece - Defileul Someșului Rece - La Întorsuri - valea Răcătău - La Dorne - Dobruș - Măguri Suseni - Măguri Bogdănești - dl. Mieilor - Robești - Măguri Răcătău (track aici)
Pentru prima dată în munții Gilăului cred că am ajuns cu ocazia primelor ture pe bicicletă, în 2010. E oarecum ciudat ținând cont că-s la mai puțin de 50 de km distanță de Cluj. Se pare că în primii ani de mers pe munte am ajuns prin munții mai mari, iar apoi am început să-i descoperăm pe cei mai mici, și, ori de câte ori am avut ocazia pe două roți. Rând pe rând traseele au fost gândite în așa fel încât să treacă prin sate, cătune cât mai mici sau pe la grupuri de colibe de vară. Pe la unele dintre ele am ajuns de câteva pe jos, pe bicicletă sau chiar pe schiuri de tură, iar pe restul, încerc să le includ și acum în ieșirile din weekend.
La fel a fost și când am ales traseu de față. Deși în amontele văii Someșului Rece am mai ajuns cu alte ocazii, de această dată vroiam neapărat să trec pe la câteva grupuri de colibe pe care le văzusem din departe în timpul altor ture, sau pe care le știam doar de pe hartă.
În formația: Dana, Ibi, Andrei și subsemnata, într-o zi de duminică ne-am îndreptat spre comuna Măguri-Răcătău. Temperaturile erau anunțate mari și pentru această zi, așa că am știut că prin vale și în zona Defileului Someșului Rece o să ne fie numai bine.
Foto 2. Prin defileul Someșului Rece
Foto 3. O inimă scursă?
Foto 4. Tunelul prin care vin apele de la barajele din văile Iara, Şoimu, Lindru
Aproape jumătate de traseu am înaintat prin vale, în urcare ușoară spre primele grupuri de colibe Vojăita și La Întorsuri.
Foto 5. Colibele Vojăita
Foto 6. Trecând pe lângă un versant care acum puțin timp era mov
Foto 7. Deasupra colibelor La Dorne
Foto 8. Coborâm la "La Dorne"
Foto 9. Punct de colectare pentru ciuperci și fructe de pădure
Foto 10. Grupul La Dorne numără multe colibe care încă sunt locuite
Foto 11. Micuțul grup de sălașe Voineagu
Foto 12. În viteză prin Dobruș căci avem de urcat versantul din față
Urcarea e perfect ciclabilă și rapidă, drept urmare nu a durat foarte mult până am ajuns în căpătul întinsului sat Măguri.
Foto 13. Un pom îmbrăcat ca de Crăciun
Satul Măguri e situat la o altitudine de aproape 1300 de metri, pe platoul dintre valea Someșului Rece și valea Răcătăului; fiind vorba despre un platou așezările au apărut în toate direcțiile. În momentul în care am trecut pe lângă primele gospodării practic ne aflam în cartierul Suseni din Măguri, apoi am înaintat spre nord trecând prin Măguri-Bogdănești, iar înainte să ne lăsăm în viteza coborârii am traversat Măguri-Joseni.
Foto 14. Revedere cu coniferul, întâlnit pentru prima dată în tura din 2011; acesta e cel mai frumos pe care l-am văzut până acum
Foto 15. Un tablou rătăcit pe o casă părăsită în Măguri
Foto 16. Un exemplar absolut superb
Din capătul Măguri-Joseni am urmat drumul care se desprinde spre N-E. Acesta reprezenta mai demult principala cale de acces spre Măguri.
Foto 17. Puțin asfalt nu ne strică nici nouă și nici comunității din Măguri
Foto 18. La păscut în lumina după amiezii
Va salut,
RăspundețiȘtergereVa rog sa postați și un link către o sursa de unde as putea sa downloadez traseul făcut de voi.
Eventual, adresa mea de mail este:endurocj@gmail.com, dacă îl aveți salvat ca fișier.
Mulțumesc frumos
Marius
Salut Marius,
ȘtergereUite traseul aici: http://www.gpsies.com/map.do?fileId=wwjypguzoderdavx
De acolo poti sa-l descarci ca fisier KML/GPX/etc.