#EcoMaramureș - episodul 1: Drumeție la Creasta Cocoșului (13 noiembrie 2015)

Traseu: Pasul Gutâi - BR - Poiana Boului - Creasta Cocoșului și retur  (track aici)

În perioada 12-15 noiembrie 2015 am avut ocazia să participăm la un eveniment de promovare a turismului ecologic în Maramureșul istoric, mai exact destinația Mara-Cosău-Creasta Cocoșului.

Zona "Mara-Cosău-Creasta Cocoșului" este una dintre cele două destinații de ecoturism atestate anul trecut de Autoritatea Națională pentru Turism, fiind o zonă reprezentativă pentru moștenirea naturală și culturală așezată în partea centrală a Maramureșului istoric.

 Foto 1. Coborând de pe Creasta Cocoșului, munții Gutâi

Călătoria noastră în acest info-trip începe de joi, când pornim din Cluj, având ca punct final satul Breb, județul Maramureș. Întâlnirea în Breb e la pensiunea Mărioara care, alături de Village Hotel, reprezintă cele două unități de cazare din sat care ne-au găzduit pe durata evenimentului.

Ajunși la fața locului, ne așezăm în jurul mesei pentru a face cunoștință cu reprezentanții organizatorilor (asociația EcoLogic) și cu ceilalți invitați, colegii noștri de info-trip, veniți din toate colțurile țării. Ca să completeze atmosfera familială cu care am fost întâmpinați, nu lipsesc horinca și bucatele pregătite de găzdoaia Mărioara.
Încet-încet, vine Moș Ene pe la gene, semn că trebuie să ne retragem în camere pentru ca a doua zi să fim apți de drumeția la Creasta Cocoșului.

 Foto 2. Regrupare în potecă

Vineri, 13 noiembrie, începem ziua cu un mic dejun copios la pensiune, iar apoi ne îmbarcăm în microbuzul info-trip pentru a ne apropia de destinația zilei de astăzi.

În acest sens urmăm traseul Breb - Pasul Gutâi (via Hoteni - Hărnicești - Desești), căci Hanul lui Pintea Viteazul reprezintă startul drumeției noastre.

Echipați corespunzător, ne înscriem pe marcajul nostru preferat, bandă roșie, și pornim la drum. Încă de la start poteca marcată intră în pădure, îndreptându-se spre sud.

 Foto 3. Dimineața prin pădure

 Foto 4. Zada - singurul conifer ce își pierde acele

 Foto 5. Diva în bocanci, o războinică! :-)

Traseul nu e unul dificil și, înaintând pe curbă de nivel, ajungem destul de repede la liziera pădurii, de unde creasta de stâncă ni se arată pentru prima dată.

Pădurea s-a lepădat de hainele de toamnă și, cu excepția câtorva pâlcuri de mesteceni, natura pare să fie pregătită să întâmpine următorul anotimp. Deși e vineri 13, avem noroc și vremea e nesperat de bună, cu temperaturi deosebit de plăcute pentru luna lui brumar.

 Foto 6. Piatră de hotar

 Foto 7. La ieșirea din pădure avem priveliște spre platoul Ignișului

Cei trei ghizi care ne însoțesc ne împărtășesc lucruri interesante despre locurile prin care trecem.

În întinsa Poiană a Boului intersectăm Drumul Măriuții, un fost drum comercial al sării, ce lega Ocna Șugatag de Baia Mare. Numele acestui drum vine de la Maria Terezia care a fost pe aici în secolul al XVIII-lea, pe vremea dominației austro-ungare. Undeva la liziera pădurii se află Masa Domnilor, loc de popas pentru cei care parcurgeau drumul. În vremea aceea, acest drum era principala cale de acces spre minele din țara Maramureșului, actualul DN 18 fiind dat în folosință abia în secolul XX, în anii '60.
Pe marginea potecii turistice, se află și un bolovan pe care se poate citi anul "1803", o veche piatră de hotar. 

Locurile prin care trecem sunt însoțite și de nenumărate legende ce au legătura cu vestitul haiduc Pintea Viteazul.

 Foto 8. Razele soarelui dimineața

Zona reprezintă un culoar de migrație pentru mamiferele mari, categorie din care face parte ursul brun. Emil ne arată niște poze surprinse cu o cameră foto de supraveghere, în cardul unui proiect de monitorizare a traseelor pe care se deplasează mamiferele în munții Gutâi. Din fericire, noi nu ne-am întâlnit cu Moș Martin în această excursie. :-)

După ce trecem de Poiana Boului, traseul continuă tot pe curbă de nivel și astfel ajungem la poalele Crestei Cocoșului, limita rezervației.

 Foto 9. Creasta Cocoșului varianta de toamnă

 Foto 10. Am ajuns la creastă de stâncă

 Foto 11. Privind spre răsărit

 Foto 12. Munții Rodnei au apărut la orizont

"Rezervaţia Creasta Cocoşului - declarată arie naturală protejată în anul 1954, are o suprafaţă de 50 de hectare și face parte din categoria a III-a I.U.C.N. de arii protejate - monumente ale naturii. Aria protejată se află astăzi în custodia Asociaţiei „EcoLogic” din Baia Mare. Cea care dă numele rezervaţiei este Creasta Cocoşului, colină ascuţită, crenelată, de circa 200 m lungime, aflată la o altitudine medie de 1.200 m, cu o orientare spaţială aproape verticală, după direcţia nord-vest – sud-est. Este alcătuită din formațiuni de andezit din craterul vulcanului erupt în urmă cu nouă milioane de ani. La sud de creasta principală se află orașele Baia Mare, Baia Sprie şi Cavnic, centrul turistic Mogoşa şi Complexul Şuior, iar la nord, peisajul idilic se continuă în Tăul Chendroaiei, de pe raza comunei Desești şi în Lacul Morărenilor, din satul Breb." (sursa aici)

 Foto 13. De la baza stâncilor înspre Igniș

 Foto 14. E vremea picnicului

 Foto 15. Televiziunea e cu noi (vezi interviul aici)

La intrarea în rezervație există panouri informative și pentru început poteca fiind mai abruptă este amenajată cu balustradă. Depășind pâlcul de pădure, poteca ne mai propune un urcuș de aproximativ 10 minute, după care ajungem pe platoul aflat la poalele crestei.

Vremea bună de azi ne oferă șansa să admirăm creastele munților Rodnei și Maramureș, dar și câteva așezări aflate în preajma Crestei Cocoșului.

 Foto 16. Vârfurile Pietrosul Rodnei (stânga), Buhăescu Mare și Buhăescu Mic (dreapta)

Înainte de a face cale întoarsă spre hanul lui Pintea, punem de un picnic în natură și ne refacem forțele cu bunătățile cărate în rucsacuri.

 Foto 17. Începem coborârea

 Foto 18. Crucea roșie spre Breb trece pe la tăurile Morărenilor

 Foto 19. Drumeți coborând de la Creasta Cocoșului

Foto 20. După amiază caldă de toamnă în Poiana Boului

Chiar dacă drumeția noastră se încheie la revenirea în pasul Gutâi, ziua e departe de a se termina... info-trip-ul continuă în episodul 2. Rămâneți pe frecvență!

---

Evenimentul s-a desfășurat în cadrul proiectului "Dezvoltarea destinatiei de ecoturism Mara-Cosau-Creasta Cocosului", implementat de Asociatia EcoLogic, în parteneriat cu Primaria Comunei Budești și Asociația Centrul de Ecologie si Turism Maramureș și finanțat prin granturile SEE 2009 - 2014, în cadrul Fondului ONG în România.

Proiectul de față a vizat îmbunătățirea accesului spre 3 dintre ariile protejate care fac parte din această destinație ecoturistică, și anume:
- Creasta Cocoșului
- Tăul Morărenilor
- Tăurile de la Hoteni