Înainte de ajunul Crăciunului am fugit cu băieții până-n Vlădeasa, consecință directă a faptului că în urmă cu câtea zile am văzut o poză de acolo, cu zăpadă proaspătă .
Visând cu ochii mari la zăpada din acea poză nu mică ne-a fost surpinderea când jos în satul Rogojel am fost întâmpinați cu vreo 7 grade și un vânt puternic, dar cald care a topit zăpada văzând cu ochii.
Și pentru că nu ne-am lăsăm noi așa, cu una, cu două am pus schiurile pe rucsac, clăparii în picioare și am început urcurșul spre cabana Vlădeasa, unde am ajuns după o oră și jumătate.
De precizat că nu am avut pentru ce să coborâm schiurile de pe rucsac nici chiar după ce de la refugiul salvamont am continuat spre culme.
Vântul nu a obosit și a bătut toată ziua, iar noi a trebui să ne mulțumim cu câteva coborâri destul de scurte, din culme până la intrarea în pădure.
Foto 2. Iarna-i paralelă în satul Rogojel
Foto 3. Parcă toamnă sau primăvară...
Foto 4. sigur nu am greșit anotimpul?!
Foto 5. Pas cu pas ne apropiem de iarnă
Foto 6. Câteva viraje prin ceață, pe un strat timid de omăt
Foto 7. Mai bine aici decât acasă
Acum e ceva mai multă zăpadă ca-n decembrie și mai sus de sat ne urcăm pe schiuri.
Ninge puternic și e viscol în toată regulă... în speranța că o sa se mai potolească ne facem comozi în refugiu, acolo unde vom rămâne peste noapte.
După prânz ne facem curaj și o luăm pe foci înspre culme pe o zăpadă de vis. Apucăm să facem o urcare până culme și apoi o coborâre până la drumul ce merge de la cabana Vlăseasă spre Pietrele Albe și apoi încă una în care aproape că așteptăm să se lase întunericul pentru a porni la vale.
Ninsoarea a încetat, e frig bine dar pe zăpada nouă e o plăcere să coborâm.
Duminică suntem matinali și la 9 părăsim refugiul în ideea de a ajunge la Pietrele Albe. Afară vizibilitatea bună ne permite să vedem munții Rodnei, Țibleș, munți din Ucraina și foarte posibil chiar și ceva din Tatra.
Cu destul de multe pauze și în formulă completă înaintăm până aproape de stația meteo de pe vf. Vlădeasa urmând ca de acolo să merg împreună cu Dan până la panta de lângă Pietrele Albe.
Zăpada e bocnă pe culme, însă pe panta amintită e pulvăr. Coborâm până la liziera pădurii și apoi ne întoarcem în culme, însă nu înainte de a inspecta mini avalanșa produsă aici.
Pe aceeași culme ne întoarcem și când ajungem la stația meteo dăm focile jos pentru a coborî. După un ocol pentru o coborâre prin pădure, revenim la refugiu unde ne facem bagajele și încăpățânându-ne reușim să rămânem pe schiuri până aproape de mașină.
Foto 8. Puzzle incomplet
Foto 9. Un brad ce fumegă la lăsarea serii
Foto 10. Pe culme înspre vf. Vlădeasa
Foto 11. Din Apuseni până-n nordul Orientalilor
Foto 12. Dealurile din jur abia dacă-s pudrate
Foto 13. Trecem pe lângă stația meteo
Foto 14. și continuăm spre culme
Foto 15. până la "pârtia" de la Pietrele Albe
Foto 16. În curând trecem peste mini avalanșă petrecută de curând
Foto 17. Cale-ntoarsă spre refugiu
Foto 18. Privind Rogojelul de la înălțime
Niciun comentariu
Trimiteți un comentariu