Pe pârtiile din Dolomiţi (19-26 ianuarie 2013)

Foto: Marian

Locație: Trevalli
Cazare: Soraga, într-un apartament privat (94 euro/ persoană/ 7 nopți)
Skipass: Dolomiti Superski 235 euro sau echivalentul pentru 1200 km pârtii. Acest skipass poate fi folosit pentru a schia pe 12 domenii, printre care se regăsesc şi celebrele: Cortina d'Ampezzo, Alta Badia, Val Gardena/Alpe di Siusi, Val di Fassa/Carezza, Arabba/Marmolada, Val di Fiemme/Oberenggen, Trevalli, Civetta dar şi Valle Isarco, San Martino di Castrozza/Rolle-Pass, Alta Pusteria, Kronplatz.
Ruta aleasă: Cluj-Napoca - Oradea- Debrecen- Budapesta- Viena- Innsbruck- Bolzano- Soraga (1350 km)

Foto 1. Sassolungo și Sella văzute din Passo Pordoi

Au fost 6 zile excelente, cu zăpadă din plin, cu ninsori pentru început (primele 2 zile), dar apoi soare, pârtii tare bune (nici urmă de vreo piatră/pietrică în acest interval)...  pârtii de ski celebre, de cupă mondială, dar și pârtii nu foarte asaltate de asaltate de schiori.

Foto 2. Alex, Alina, Laura, Marian

Ochii ne-au fost încântați de panorame care includeau stânci dintre cele mai cunoscute; de pildă: Sassolungo, Latemar, grupul Sella, Pale di San Martino, Sassongher sau Marmolada...

În cele ce urmează voi prelua o parte din vorbele scrise de Marian pentru a le compela pe ale mele, dar și  pentru a revedea, cronologic, cum a decurs fiecare zi de schi, în parte. 

Foto 3. Latemarul prin ceață

Prima zi am ales zona Passo San Pellegrino/Falcade și din păcate nu am văzut nimic. A fost ceață și ne-a nins într-una de-am fost uzi până la piele. După-amiază cred că am găsit un strat cam de 15 cm pe mașină și nu prea vreau să-mi aduc aminte cât de greu am revenit în Soraga.

Foto 4. Norii încep să se ridice și noi repede vrem o poză

A doua zi, vremea s-a mai îndreptat puțin și din Soraga, unde eram cazați, ne-am deplasat lângă Moena la Alpe Lusia - un domeniu micuț dar cu pârtii negre foarte faine și lungi. Aici am făcut mai multe coborâri pe pârtia Piavac, care avea să fie cea mai abruptă pantă pe care am schiat în Dolomiți.

Foto 5. Pale di San Martino

Vremea închisă de dimineață, a început să se schimbe tot mai mult pe la orele prânzului când, chiar dacă destul de timid la început, începeam să zărim tot mai mult din Latemar și Piz Meda. 

Foto 6. Latemar

  
Ziua 3 - am fost mai haotici și am bifat 3 domenii diferite - Val Gardena/Alpe di Suisi, Sellaronda si Val di Fassa/Carezza.

Foto 7. Sassolungo văzut din pasul Sella

Foto 8. Străjer în oceanul alb

Astfel am admirat Sassolungo, grupul Sella, din diverse unghiuri. 

Foto 9. Tare frumos sub povara grea

Foto 10. Fereastră spre grupul Sella

 

Foto 11. Sassolungo

A 4-a zi a venit rândul domeniului Obereggen/ Val di Fiemme. Primele coborâri le-am făcut pe niște pârtii negre, care încă erau impecabile, iar apoi treptat, am început să migrăm și către restul pârtiilor.

Foto 12. Onduleuri aproape identice

Foto 13. De revistă

Foto 14. Creste

Obereggen e un domeniu în componența căruia se află 3 domenii, destul de mari... 

Foto 15. Pale, din pasul Feudo

Foto 16. Marmolada

La sfârșitul zilei am avut parte de o premieră, am văzut live câteva sărituri cu skiurile la trambulina din Val din Fiemme. Aici, la sfârșitul lunii februarie, începe campionatul mondial al combinatei nordice. 

Foto 17. Sassolungo

În cea de-a cincea zi, având deja experiența celei de-a treia,  am luat la rând mai multe domenii: Arraba/Marmolada, Alta Badia, Sellaronda și Val di Fassa/Carezza.

Foto 18. Multe urme prin decor

 

Foto 19. Grupul Sella

Foto 20. Corvara și Sassongher

Aveam în plan să urcăm cu cabinele pe Marmolada și să ne dăm drumul pe cea mai lungă pârtie din Dolomiți (12 km) dar norii de pe creste ne-au făcut să ne răzgândim. Ar fi fost într-adevăr impresionant să fac o a doua coborâre pe această, însă știam de la cealaltă ieșire la schi în Dolomiți cam ce presupune: o pârtie foarte aglomerată, care se cam strică încă de dimineață și cam atât... 

Foto 21. Aproape îngropate în omăt

 

Foto 22. La Rosetta văzută de pe Cima Tognola

Foto 23. De pe pârtiile din San Martino di Castrozza/Paso Rolle

De asemenea, am hotârât să nu ne alocăm o zi special pentru a parcurge Sellaronda, chiar nici măcar pentru sensul marcat cu verde, prea multe pârtii albastre, mult popor și mai mult ești pe cablu decât schiezi... Bineînțeles, că nu există nici un dubiu că pârtiile din faimosul circuit se strică primele. 
Totuși, deplasându-ne pe atâtea domenii am parcurs în cea mai mare parte Sellaronda.

Foto 24. Pale di San Martino

Foto 25. "una roccia bella"

Alegerea domeniului pentru ultima zi a fost de departe cea mai dificilă, însă după multe priviri și calcule făcute cu harta în față, câștigător a ieșit un domeniu mai micuț, situat la vreo 45 de km de noi: San Martino di Castrozza/Paso Rolle.

Foto 26. Un pui de Matterhorn?

Foto 27. Păsărele în toiul iernii

Foto 28. Verticale

 A fost o alegere bună ținând cont de pârtiile foarte lungi, cu lume puțină și peisaje deosebite. Un singur lucru aș putea zice că nu prea mi-a convenit aici: prezența telescaunelor destul de vechi (de două locuri).
Și uite așa s-a încheiat săptămâna dedicată schiatului, o săptămână cu mult schi, în unii dintre cei mai frumoși munți de prin Europa.

Foto 29. Innsbruck

În drum spre casă ne-am oprit puțin în micuțul, cochetul și preacunosctul Insbruck, iar apoi către Cluj.

Foto 30. Hop și gata! :)