Circuit cu bicicletele în munții Gilăului (29 septembrie 2012)

Traseu: Gura Râștii- Muntele Rece- Dolești- Balta- Chicera lui Matei- Oțelești- Cerc- vf. Tâtorva- mănăstirea Muntele Rece- Gura Râştii

În urma telefonului Adrianei, mai întreb în stânga și dreapta, iar Puiu fără să stea pe gânduri acceptă invitația; așa că punem de o tură ad-hoc. Astfel în jur de ora 1 plecăm pe biciclete, mașina fiind parcată la Gura Râștii pe valea Someșului Rece. Am ales un traseu care să includă o urcare pe vale, o culme și o coborâre... un traseu ce trebuia să fie nu foarte greu și nici prea lung, căci Adriana, a doua zi urma să ia startul la proba de 50 de km, la Maros Bike Maraton.Deoacere organizarea a fost de ultim moment, ne-am pornit la drum aproape fără nici o provizie, bazându-ne doar pe magazinele pe care ar trebui să le întâlnim.
Așadar, facem stânga de la drumul mare, pe valea Râșca Mare.

Foto 1. Cu chef de pedalat :)

Deși e sfârșitul lui septembrie, temperaturile nu par să aducă aminte de toamnă... e foarte cald, către 30 de grade, umiditatea foare mare, iar soarele avea să ne bată din față pe toată urcarea. Toată urcarea nu avea să însemne altceva decât vreo 14 km cu 1000 de metri diferență de nivel... lucru care recunosc că mi-a cam scăpat cu toată graba. :D
Primul sat prin care trecem e Muntele Rece, ocazie cu care facem și prima pauză la magazin, de unde ne luăm câte ceva de ciugulit. Drumul care e asfaltat până la ieşirea din Muntele Rece, e îngust și ne rezervă frecvent ruperi serioase de pantă, ceea ce îmi aduce aminte de urcarea, tot pe asfalt, din Sălciua de Sus către Dumești. În acest sat avem o discuție foarte interesantă cu un sătean,  despre traseul pe care îl vom urma dar și despre traseul concursului care avea să se desfășoare următoarea zi. Aceasta devine comică în momentul în care îl întreb de zona ce poartă numele de Austria: acesta izbucnește în râs, și-mi spune că Austria e departe. :)) (zona ce face parte din traseul de maraton, Austria- denumire pe care au pus-o cei din organizare; necunoscută sătenilor)

Foto 2. Pe valea Râșca Mare

În Dolești, cam la jumătatea satului, întâlnim marcajele traseului lung al maratonului Maros.
Ploile de zilele trecute nu par să fi lăsat prea multe urme pe drum, e numai bine și pentru moment e dispărut praful. Ne e tot mai foame așa că tragem să ajungem la Balta.

Foto 3. Pitită după brazi

 Drumul e perfect ciclabil, iar tufele de merișoare și afine din care ne servim chiar din drum, confirmă că nu mai avem mult până la punctul maxim ca și altitudine al turei.

Foto 4. Gospodării din Balta

 Totodată avem și primele priveliști către culmea muntelui Ijar și platoul Măguri. Cu toate că un trecător ne asigură că magazinul e aproape, noi nu-l găsim și pentru că nu vrem să ne întoarcem și să-l căutăm hotărâm ca de la Chicera lui Matei să continuăm, pe culme, către sud, căci Oțelești e la doi pași. Ajunși la Chicera lui Matei (1408 m), ieșim practic în culme.

Foto 5. La Chicera lui Matei, consultăm gps-ul local

 Încheiem astfel cu bine lungul urcuș de aproape 1000 de m diferență de nivel și gonim către Oțelești. Trecem de primele colibe ce aparțim de Oțelești și ajungem la birtul din culme.

 Foto 6. La intrare în Oțelești, în spate platoul Măguri

Suntem întâmpinați de un sătean care la această oră era în formă și intrăm să ne potolim foamea. Cu mintea puțin tulbure, ne spune că ar da calul la schimb, pentru o bicicletă.  Între timp s-au adunat ceva nori, simțim și câtiva stropi dar sperăm să nu înceapă ploaia. După pauza de hidratare pornim către locul în care ar fi trebuit să intrăm pe drumul de culme. Acum vom schimba direcția de mers: până la coborârea vom urma direcția nord.

Foto 7. Drum de culme

Foto 8. Case răsfirate

 Bucata de culme pe care urmează să o parcurgem îmi e necunoscută până către mănăstirea Muntele Rece; înspre sud, am mai fost tot pe bicicletă ori pe skiuri de tură. Pe acestă culme ar trebui să dăm în marcajul, triunghi roșu, doar că nu a mai fost refăcut de zeci de ani, așa că e  absent. Mai tot timpul există cel puțin un drum care merge în paralel, ori care se desprinde din drumul de culme.

Foto 9. De partea cealaltă a văii Iara, vf. Ghergheleu

 Foto 10. Încă locuite...

Foto 11. Pregătiri de iarnă

Cu apropierea apusului, norii se sparg și fac loc peticelor tot mai mari de cer albastru și implicit soarelui. Coborârile în viteză alternează cu scurte urcări, căci așa e pe orice culme. Din când în când mai traversăm câte o poiană și avem priveliști către platoul și baza militară de pe Muntele Mare, valea Ierii, vf. Ghergheleu, și cătune de pe versanții munților Gilăului. Mă bucur să văd că o parte din gospodăriile din culme ce aparțin de Râşca sunt locuite. În zare se văd și antenele din prejma mănăstirii către care ne îndreptăm.

 Foto 12. Înainte de vf. Tâtorva

Foto 13. Pe curbă de nivel

După aceste colibe, urmează vf. Târtova (1314 m) pe care îl ocolim pe curbă de nivel prin partea lui vestică.  Savurăm traseul pe care ni-l propune drumul de culme, însă nu ezităm să facem scurte pauze pentru a privi către casele răsfirate de prin  munții ce lângă noi.

Foto 14. Biserica din Râșca

Foto 15. În prim plan: gospodării ce aparțin de Muntele Rece, iar în plan doi: culmea Ijar

 

Foto 16. Ce e dincolo de gard?

În curând ne reîntâlnim cu marcajele pregătite pentru competiția ce se apropia, iar după câteva minute suntem la  mănăstire. Nu zăbovim căci în față doar coborâre mai avem. Lungă de aproximativ 8 km, coborârea o vom face în viteză, dar cu mare atenție.

Foto 17. Pe locuri, fiți gata, start la coborâre!

 La una dintre regrupări avem parte de ceva neobșnuit: cineva din pădure, auzind voci către drum, strică să avem grijă căci cad copaci... acest drum nu e unul oarecare, prin  nu știu ce pădure, ci e chiar drumul pe care mașinile urcă către gospădăriile din Muntele Rece dar și spre mănăstire. După acest eveniment vom coborî fără oprire până jos, unde intrăm pe asflat. În jur de ora 18, încheiem circuit propus, care a adunat vreo 39 de km. Duminică vremea se anunță la fel de bună așa că vom merge din nou la pedalat; pe unde?... va urma...

Traseul parcurs: