Cu bicicletele prin Vlădeasa (8 august 2011)

Dacă Făgăraşul nu ne-a primit tocmai cum am fi vrut noi şi cum toţi ne-am luat liber şi ziua de luni rapid punem de o tură cu biţele destul de aproape de casă.

Foto 1. Zmeură, fragi, mure, mentă şi căşti (foto. Marian Poară)

Foto 2. Alina, Ale, Lilu şi Marian (foto. Marian Poară)

În acelaşi timp e şi vremea la care zmeura şi murele sunt coapte... rapid îmi aduc aminte că anul trecut pe coborârea de la cabana Vlădeasa spre Săcuieu, pe marginea drumului, sunt kilometri întregi cu astfel de fructe aşa că o tură în zonă se profilează la orizont.
Urcăm cele 4 biciclete pe maşină şi mergem până înainte de localitatea Săcuieu. Acolo schimbăm mijlocul de locomoţie şi pornim pe valea Henţii.

Foto 3. Pedalând pe valea Henţii (foto. Marian Poară)

Afară e căldură mare aşa că nu ne grăbim. Câştigând în altitudine încep timid să îşi facă apariţia primele tufe cu zmeură.
Fără răbdare Marian îşi scoate recipentele din dotare, aduse în mod special, şi începe şi culege zmeură. O bucată de vreme mai mult stăm decât pedalăm.

Foto 4. Working hard

Foto 5. Încă 6 km până la cabana Vlădeasa

Foto 6. Cu recolta pe ghidon

Drumul şi vremea sunt ideale pentru pedalat. Ruta ce urcă la cabana Vlădeasa are 10 km şi este pedalabilă 100%, chiar dăcă ultimii kilometri au porţiuni mai abrupte.
Merg în faţă cu Alexandra, mai facem câte o pauză... iar când ştiu că nu mai avem decât foarte puţin până la cabană îi aşteptăm şi pe cei doi culegători de mure, zmeură şi frăguţe şi le spunem că îi aşteptăm sus. Noi visăm cu ochii deschişi la o mămăliguţă şi o cola/bere.

Foto 7. În curtea cabanei (foto. Marian Poară)

Lângă gardul ce împrejmuieşte cabana Vlădeasa ne intersectăm cu trei biciclişti care veneau tocmai din Padiş. Schimbăm 2, 3 vorbe cu ei şi întrucât trebuiau să ajungă în Bologa le recomandăm să coboare pe unde am urcat noi.
La cabană gazdele nu sunt acasă... deci ne-am pus pofta în cui şi am început să căutăm ceva de mâncare prin rucsaci.

Foto 8. Moment fotografic

În scurt timp sosesc şi "întârziaţii" cu bogata recoltă. Fără nici un stres stăm la poveşti pe banca din faţa cabanei... cu speranţa că poate totuşi apar şi proprietarii. Tălăngile vacilor ce se aud tot mai aproape prevestesc că nu mai e mult până la apus aşa că ne punem şi noi în mişcare.
Pentru coborâre am ales drumul ce coboară de la cabană spre Rogojel. Pietrişul şi bolovanii de pe acest drum nu prea ne-au lăsat să mergem cu prea mare viteză... aşa că din când în când au mai fost şi bucăţi când am mers pe lângă biciclete dar astfel am admirat gospodăriile răsfirate ale cătunului Rogojel.

Foto 9. Vedere spre Rogojel (foto. Marian Poară)

Foto 10. Înainte de asfinţit (foto. Marian Poară)

Acesta iese în drumul de acces al localităţii în imediat apropiere a magazinului sătesc. Până soseşte toată lumea asistăm la trierea hribilor culeşi de săteni, de la care aflăm că de aici pleacă mai departe spre centrul de colectare iar apoi iau calea străinătăţii.

Foto 11. "Boys, are you talking to me?!" (foto. Marian Poară)

Din Rogojel am fi avut două posibilităţi de întoarcere la maşină: pe culmea dintre Rogojel şi Săcuieu denumită "Dealul Domnului" unde se află şi arborii sequoia sau prin valea, pe asfalt, prin Săcuieu. Pentru că în scurt timp urma să se întunece alegem cea de-a doua variantă, iar vizita la arborii seculari am amânat-o pentru o dată viitoare.

P.S. Track-ul și profilul turei: aici.