Flori, capre şi turişti... în Piatra Craiului (27 iulie 2011)

Cazaţi fiind la cabana Plaiu Foii, abia pe la 9 izbutim să ne urnim din loc. Eh, suntem tot în concediu şi nici nu avem planuri măreţe pentru azi. Iar ceaţa de afară parcă nu te îmbie la plimbare...

Foto 1. Bine aţi venit în Parcul Naţional Piatra Craiului!

Planul iniţial e să ajungem „La Lanţuri”! Habar n-avem cum e pe acolo, dar sună interesant! Şi de acolo... vom vedea.
Înaintăm greu pe forestier. Pe la corturile orăşenilor veniţi să-şi petreacă concediul la munte abia acum se trezeşte câte cineva. Forestierul se termină, continuăm pe vale pe marcaj bandă roşie. Traseul urcă mai apoi brusc spre Refugiul Şpirla, la care ajungem pe la 10:30.




La refugiu ne întâlnim cu 3 excursionişti, alături de care parcurgem următoarea porţiune de traseu. Mergem pe urmele lor până după Zaplaz, când hotărâm să îi depăşim, noi fiind ceva mai rapizi şi muuult mai silenţioşi.

Foto 2. La Zaplaz, de jos

Foto 3. La lanţuri

Foto 4. La lanţuri

Foto 5. La Zaplaz, de sus

Iar liniştea ne e răsplătită de apariţia caprelor negre.

Foto 6. "Iar ne deranjaţi? Nu puteţi sta şi voi acasă?"

Foto 7. "Hai, puiule, să mergem, că iar au venit animalele astea bipede."

Foto 8. "Dar mami, nu par să aibă intenţii rele... N-am putea să ne jucăm cu ei?"

După ce le-am făcut poze şi caprele se cam îndepărtau de noi, am încercat să le facem semn celorlalţi turişti să le observe. Iar în momentul în care le-au remarcat, unul dintre ei a strigat destul de tare: "Uite, băăă, capre negre!" 5 secunde mai târziu, nici urmă de capră.

Foto 9. Ieşirea în şaua Grindului

Motiv pentru care am apăsat acceleraţia şi la 13:00 suntem sus în şaua Grind. Încă nu ştim dacă să mergem pe Nordică sau pe Sudică, aşa că, până una-alta, hotărâm să mergem pe vf. "La Om". Dar nici n-apuc să trec de refugiu, că am parte de cea mai mare surpriză de când merg pe munte! Iat-o:

Foto 10. "Zău!"

Foto 11. "Nu-mi spuneţi că şi vouă vă plac floricelele albastre!"

Încântaţi de întâlnirea de gradul 3, facem următoarea oprire pe vârf. Ne facem repede calculele şi ne dăm seama că avem timp şi energie să parcurgem creasta până la Padina Popii, de unde să coborâm pe la Ref. Diana înapoi spre Plaiu Foii.

Foto 12. Privind spre Sudică

Foto 13. Bolovanul de ocolit, coşmarul meu din tinereţe

Foto 14. Pe creastă

Foto 15. Văi abrupte

Foto 16. Pe creasta-nceţoşată

Plecăm la 13:30 de "La Om", trecem Ţimbalurile şi pe la 15:30 suntem la Ascuţit. Apoi mai facem cca. o oră până la Padina Popii, de unde începem coborârea pe marcaj triunghi albastru. Ne ajung din urmă şi ne depăşesc un român şi un francez foarte sprinten, deşi are undeva la 50 de ani. Urmează 30 de minute de grohotiş, cam neplăcut, până sub Turnurile Dianei.

Foto 17. Coborâm?

Foto 18. Da, pe aici!

Foto 19. Grohoting

Foto 20. Vertical limits

Foto 21. Vale seacă

Foto 22. Un ultim lanţ pe ziua de azi

Aici, facem iar o scurtă pauză foto:

Foto 23. Minune sub bolţi

Foto 24. Din piatră seacă

Abia pe la 18:00 ajungem la Ref. Diana, după care schimbăm marcajul şi tipul de "carosabil": marcaj triunghi galben pe valea Urşilor, o coborâre destul de neplăcută, pe rădăcini umede.





O oră şi jumătate mai târziu încheiem tura la cabană, exact la timp să-i salutăm pe românul şi francezul care ne depăşiseră pe traseu (şi cu care am schimbat câteva cuvinte).