Plimbări la Piatra Singuratică şi Lacul Sf. Ana (25 şi 26 septembrie 2010)

Fiindcă ne-a făcut Alina poftă, n-am rezistat şi am dat şi noi o tură până la Piatra Singuratică. Roxi, Petri, Clau şi subsemnatul.

Din Bălan sunt 2 trasee spre fosta/viitoarea cabană Piatra Singuratică şi noi am ales la urcare să mergem pe Pârâul Fierarilor şi am reuşit să pierdem marcajul(!), deşi traseul e foarte bine marcat cu bandă albastră. După o bălăureală mai mult sau mai puţin plăcută, am revenit pe traseu şi am ajuns la destinaţie.

Foto 1. Drumul a fost greu...

Foto 2. ... şi câinii ne-au lătrat...

Foto 3. ... dar a meritat!

Cireaşa de pe tort: traseul prevăzut cu lanţuri ce urcă până în vârf!

Foto 4. Priveliştea spre Hăşmaşul Mare

Întoarcerea am făcut-o pe traseu, spre bucuria coechipierilor noştri.

Foto 5. Plimbare de sănătate

Foto 6. Faine dealuri!

Foto 7. Coral comestibil?

Foto 8. Ou de Paşte!

Foto 9a. Alte ciuperci

Foto 9b. Alte ciuperci

Foto 9c. Alte ciuperci

Foto 10. Idee de căsuţă

Foto 11. Somnorilă

Seara ne-am cazat Vila Maya din Tuşnad (60 lei/camera dublă, condiţii de nota 10), ca să fim mai aproape de obiectivul de a doua zi: Lacul Sf. Ana.

La lac am parcat maşina în parcarea campingului (5 lei), şi am parcurs pe jos ultima porţiune (cca. 20 min).

Foto 12. Lacul Sfânta Ana

La plecarea de la lac, am schimbat câteva vorbe cu doi turişti israelieni (alieni din Israel

), veniţi în România să-şi petreacă vacanţa de vară. Îmi pare foarte rău că am uitat să-i întreb care a fost motivul alegerii României... Păreau foarte încântaţi de vizita prin România, fuseseră în Bucegi şi Retezat, şi au rămas foarte plăcut surprinşi de frumuseţea Retezatului (pe care l-au străbătut de la Câmpul lui Neag la Cârnic). Acum aşteptau să se îndrepte vremea ca să urce în Piatra Craiului.