O zi în Godeanu (19 iulie 2010)

Sătui de zilele toride petrecute pe Valea Cernei, ne-am hotărât să mergem în ultima zi din mini-vacanţă în munţii Godeanu. Am ales Godeanu foarte spontan, neavând harta zonei şi bazându-ne doar pe ceea ce-mi aduc eu aminte din Google Earth şi din ce am văzut la Peter.

Noaptea ne prinde după ce trecem de Gura Zlata, în apropierea barajului Tomeasa pe lacul Gura Apei. Drumul forestier de pe valea Lăpuşnicului Mare ce duce în Poiana Pelegii e prevăzut cu barieră (construcţia cea mai profitabilă prin raportul preţ/ofertă), exact aşa cum era şi acum 6 ani când mai fusesem în zonă. Plătim "amenda" de intrare în Parcul Naţional Retezat (5 lei/persoană + 7 lei/maşină) şi discutăm cu angajatul parcului.

De pe vremea lui Pazvante Chioru`

Deşi nu ne stă în fire, suntem foarte atenţi la explicaţii:

• urmează 4 km de drum forestier mai prost, până la podul peste Lăpuşnicul Mare


• apoi 4 km de forestier mai bun până la trecerea peste Lăpuşnicul Mic


• şi încă 2 până la intrarea pe potecă, în dreptul barăcilor muncitorilor forestieri


• atenţie! cărarea se desparte la un moment dat şi noi trebuie să alegem cărarea din stânga înspre stână


• nu e indicat să mergem pe culme, fiindcă între vârful Bran şi Gugu este "o vale adâncă"

Parcurgem primii 8 km de forestier până la trecerea peste Lăpuşnicul Mic, unde ne stabilim "tabăra", adică lăsăm scaunele pe spate şi ne întindem la somn. Afară sunt 15 grade, o plăcere!

Dimineaţa ne facem înviorarea pe ultimii 2 km de forestier, iar un "şofer" pe TAF ne indică poteca spre stâna Bran. Nu prea cunoaşte zona, e venit de la Bacău să muncească în inima munţilor.

Poteca e nemarcată (există un marcaj extrem de vechi, şters şi rar), însă e bine definită, urcată chiar şi de două motociclete (!) pe ale căror urme păşim. La ieşirea din pădure, poteca se bifurcă, iar noi o alegem stânga, ocolind astfel vârful Bran, în timp ce poteca din dreapta pare că urcă direct în culme peste vârf.

Ajunşi la stână, alegem din nou să ocolim versantul pe potecă decât să urcăm în creastă, de frica "văii mari" dintre Bran şi Gugu. Acasă urmează să descoperim pe Google Earth că nu există o asemenea vale, de pe vârful Bran se coboară maxim 50 m în direcţia Gugu.

"Lunca" Pârâului Mâţului

Trecem şi de cea de-a doua stână şi ajungem într-o poiană de sub vârful Gugu (la cca. 1750 m altitudine). Facem pauza de masă, după care o combinaţie de "criză de timp", tunete şi fulgere ne determină să ne întoarcem din drumul nostru, după cca. 5 ore de la plecare. Cu puţin noroc găsim nişte tufe de afine cu fructe coapte din care ne înfruptăm până când ploaia insistă să ne pună în mişcare.

Gugu

Savană

Coborâm pe ploaie până la maşină, foarte plăcută în comparaţie cu căldura de 34 grade ce ne aşteaptă la Cluj. Dar înainte de Cluj... n-avem cum să nu oprim la Şura!

Ne-au înveselit ziua: