Weekend în Rodnei şi Suhard (5-6 iunie 2010)

După câteva weekend-uri consecutive cu prognoze meteo sumbre, primul sfârşit de săptămână al lunii iunie se anunţă ca fiind unul frumos şi călduros. Şi dacă tot avem drum pe la Năsăud, nu ne costă nimic să aruncăm în portbagaj bocancii şi cortul.

Sâmbătă pe la orele amiezii, luăm calea Văii Vinului (Rodnaborberek pentru cunoscători :-)), unde ne întâlnim cu Salvamont-ul local (Jozsi şi Mihai(?)) care se miră că pornim aşa târziu în traseu. Îi asigurăm că nu ne aventurăm mai mult decât putem duce, şi pornim pe traseul marcat cu "turist turungiu" înspre Poiana cu narcise de pe Muntele Saca.

Foto 1. Tovarăşul de drum

Foto 2. Flori

Maximul de narcise s-a înregistrat cu o săptămână în urmă, însă totuşi mai găsim o mulţime! Urcăm apoi până pe piciorul muntelui, de unde ni se deschide o panoramă superbă înspre culmile sudice ale munţilor Rodnei.

Foto 3. Sara pe deal

Foto 4. Maiestuosul Ineu

La coborâre facem planul pentru a doua zi: mergem pe valea Măriei Mari înspre Poiana Zânelor, găsim un loc de cort, iar mâine urcăm puţin prin Suhard.

Am înnoptat într-o poieniţă pe malul drumului Măriei Mari, la 3 km de la părăsirea drumului naţional 17D.

Dimineaţa "devreme" aşa, pe la 10, suntem gata echipaţi de plecare, în parcarea complexului turistic (la cca. 800 m altitudine). Norocul ne surâde printr-un tractor care merge spre Coşna şi care ne duce în remorcă până în pasul Suhard (1200 m). Dăm bineţe şoferului (bani n-a vrut să ia) şi pornim la deal cu forţe proaspete, lăsând în urmă stâna de vaci din apropierea trecătorii.

Foto 5. Asta adrenalină!

Foto 6. Drum forestier reabilitat din bani europeni

Foto 7. Sightseeing bus

Soarele dogoreşte, vacile pasc liniştite, caii se odihnesc sus pe culmea lină, încă ne mai aducem aminte de mirosul îmbătător al narciselor deunăzi - atmosfera e relaxantă, aproape că nici nu ne dăm seama cum trec 500 m diferenţă de nivel. Sub vârful Omu facem pauză de masă, la intersecţia traseului nostru (marcat foarte demult cu bandă roşie) cu traseul de creastă... tot bandă roşie.

Foto 8. Plaiuri de legendă...

Foto 9. ... şi coline

Foto 10. Rhodo

Pe vf. Omu ajungem pe la orele 13, iar priveliştea merită toţi banii: creasta Suhardului de la pasul Rotunda până la Ouşoru, impunătorul trio Roşu-Ineuţ-Ineu, Heniul şi Bârgăului, iar în depărtare Obcinile Bucovinei, Bistriţei, Călimanii şi o parte din Maramureşului.

Foto 11. Creste domoale

Foto 12. Suhardul, până la Ouşoru

Foto 13. Genţiane

Urmează o luuungă coborâre, mai întâi pe marcajul bandă roşie până în pasul de unde izvorăşte Pîrîu Ursului, iar apoi sud-vestic pe un drum de TAF care ne-a îndrumat până foarte aproape de Poiana Zânelor.

Foto 14. Drum de MTB

Foto 15. Stână cu vedere la Munte

Călătoria noastră ia sfârşit în jurul orei 16, iar cum merindea e pe terminate, ne delectăm cu o masă gustoasă la restaurantul din complex.

Multe informaţii utile despre Suhard găsiţi pe site-ul lui Alex şi pe site-ul lui Dinu Mititeanu.
Pentru iubitorii de mountain-biking, recomand o tură găsită pe bikemap.net, vezi AICI.