O zi în Suhard (30 noiembrie 2008)

După 5 week-end-uri consecutive pe munte, speram ca în week-end-ul de alegeri să lenevesc pe undeva. Aproape am reuşit, căci am mers la Vatra Dornei la relaxare!

Vineri noaptea am aşteptat cuminţi trenul de Iaşi spre Vatra Dornei. Când a venit, surpriză: vagonul 5 (cel în care ne cumpăraserăm bilete) era clasa întâi. Deşi iniţial ne-am bucurat de greşeala comisă de inteligentul sistem informatic al CFR-ului, la o analiză atentă a biletelor am observat că de la agenţie am primit bilete pentru trenul care plecase cu 4 ore mai devreme. Controlorul a fost îngăduitor şi ne-a lăsat să stăm la clasa întâi până la Vatra Dornei, deşi în primă fază ne-a spus că distracţia o să ne coste minim 2.5 lei de căciulă.

Foto 18. Deasupra

Sâmbătă am lenevit prin staţiune, am urcat cu telescaunul, ne-am plimbat cu sania trasă de cai şi am băut vin fiert.

Duminică, fără să ne stresăm, am reuşit să ajungem abia pe la 12 în Dorna Candrenilor, localitatea din care urma să urcăm spre obiectivul nostru: vârful Ouşoru.

Deşi n-am fi sperat, am găsit marcajul cruce albastră. Bucuria n-a durat mult, căci l-am pierdut destul de repede. Până la urmă, ne-am descurcat: am trecut printr-o gospodărie de la poalele muntelui, curtea unei case bătrâneşti în care nu stătea nimeni, şi am reuşit să intrăm în pădure.

Foto 19. Căsuţa bunicii?

Dacă am fi deschis ochii mai bine cu o zi înainte (sau să analizăm cu atenţie pozele pe care le-am făcut), am fi văzut că pădurea e tăiată până spre vârf (drum forestier? culoar de avalanşă?) în două locuri, pe acolo având acces facilitat. Dar aşa, am urcat prin pădure. Peisajul a fost plăcut chiar şi prin pădure, dar ne-a fost puţin mai greu.

Foto 20. Aşa vă rog să staţi!

Foto 21. Plimbarea de duminică

La 3 ore de la plecarea din Dorna Candrenilor am ajuns pe vârf, plăcut surprinşi de frumuseţea zonei: munţi cât vezi cu ochii (creasta Suhardului, munţii Bârgăului, Bistriţei, Rodnei, Obcinele Bucovinei şi Călimanii, iar dacă ne chioram un pic, Ţibleşul şi Ceahlăul!).

Foto 22. "Hai să-ţi explic!"

Foto 23. Creasta Suhardului: central - vf. Fărăoane; stânga, plan îndepărtat - vf. Omu

Foto 24. Obcina Mestecăniş (stânga), Masivul Giumalău (centru), Munţii Bistriţei (dreapta)

Foto 25a. Munţii Rodnei

Foto 25b. Munţii Rodnei: vf. Ineuţ (stânga), din care porneşte culmea Gajei spre Pasul Rotunda (spre dreapta); în plan îndepărtat, creasta Piciorul Pleşcuţei.

Foto 25c. Munţii Rodnei: Ineul pândeşte de după Ineuţ

Foto 26. Munţii Călimani: 12 Apostoli (central, în prim plan), vf. Negoiu Unguresc şi vf. Pietrosul şi (în plan secundar, de la stânga la dreapta)

De coborât, am coborât în 90 de minute, pe culoarul de avalanşă pe care l-am ochit de sus.

Foto 27. Am văzut destule, putem coborî

Foto 28. Ai stricat zăpada

Foto 29. Contemplând

Foto 30. De sus venim...

Odată cu noi, cobora şi soarele, pregătindu-se de apus.

Foto 31a. Apus hibernal

Foto 31b. Apus hibernal

Am încercat să sărbătorim la Lordinu, dar nu erau locuri libere, aşa că am fost nevoiţi să încercăm ciorba rădăuţeană de la Les Amis - şi nu ne-a părut rău deloc.

P.S. Aceasta tură este ultima din 2008, aşa că îmi permit să fac inventarul acestui an: 23 de ture, 40 de zile pe munte, 16 nopţi dormite în cort, 2 la cabane şi 1 în refugiu.