Pe două roți prin Țara Moților (12 iulie 2015)

Traseu: Poiana Horea - șa Ursoaia - dl. Stauin - BR - Mătișești - Horea - Butești - Zânzești - colibele Petreasa - dl Coachii - dl Oșorhei - Poiana Horea (track aici)

Din dorința de a varia locurile prin care pedalăm pe lângă Cluj am ajuns destul de repede la granița munților Gilău-Muntele cu munții Bihor. Descopăr repede că zona localității Poiana Horea (jud. Cluj) ar putea reprezenta un bun punct de strat pentru un traseu de tip circuit.
Prin urmare duminică dimineața străbatem cei aproximativ 70 de km până în localitatea amintită pe ruta: Cluj-Napoca - Someșu Cald - Mărișel - Poiana Horea. După un asfalt nu prea bun de la lacul Tarnița până la Mărișel mă mir când ajungem la o porțiune proaspăt asfaltată undeva spre ieșirea din Mărișel.
Pe o pajiște lângă crucea lui Avram Iancu sătenii s-au adunat de bună dimineață la o sărbătoare în cinstea eroului; tot până pe aici ține și asfaltul iar apoi continuăm vreo 4 kilometrii pe drum de macadam până în drumul ce vine de la Huedin către lacul Beliș și Poiana Horea.
Mașina rămâne să ne aștepte lângă birtul din sat, iar noi pornim în tură.

Foto 1. Pe ulițe din Țara Moților

Foto 2. Bisericuța din Poiana Horea

Foto 3. Meșterim puțin imediat după start

Țara Moților e o nouă zonă în care încă nu am ajuns, dar pe care o aveam de ceva vreme în gând.

Cei aproximativ 8 kilometri care ne despart de șaua Ursoaia, șa situată pe granița județelor Cluj și Alba trec destul de repede, iar singurul factor care a reușit să ne bruieze și enerveze în același timp a fost praful lăsat în urmă de mașinile care folosesc aceasta rută pentru a trece dintr-un județ într-altul.

Nevând ce face nu ne-a rămas decât să constatăm că drumul e destul de folosit.

Foto 4. Allez, allez! :)

Din șaua Ursoaia o cotim spre stânga, spre est, pe dealul Stauin. În scurt timp ne-am intersectat cu marcajul bandă roșie însă la fel de repede l-am și părăsit pentru a prinde culmea care cobora către satul Mătișești. Schimbăm direcția de înaintare spre sud și brusc avem priveliști spre mai multe dealuri care găzduiesc doar câteva dintre cătunele din Țara Moților.

Foto 5. Scăpăm de praf o dată ce ieșim din drumul județean

Foto 6. Pe dealul Stauin

Foto 7. Drum de culme spre Mătișești

Foto 8. Biciclist la umbră

Foto 9. Bicicleta e asortată cu perdelele căsuței

Foto 10. Atenție! poză

Foto 11. Pe cealălat deal se află cătunul Dârlești

La una dintre pauzele de pozat dăm și de primele afine ale sezonului...

Foto 12. La afine, înainte!

Foto 13. Uliță printre gospodăriile din deal

Culmea pe care pedalăm are gospodării ce aparțin de Mătișești, sat care se pare că e european așa cum avea informeze tabla de la ieșirea din localitate.

Și pentru că satul are acest status beneficiază de asfalt care ne duce repede în comuna Horea.

Foto 14. Biserica din Mătișești

Foto 15. Comuna Horea și eroii neamului

Fiindcă e duminică în Horea e mare agitație și toată suflarea pare să fie pe strada principală. Facem o poză la izvorul din centru și apoi ne înscriem pe urcarea zilei. De jos din comuna Horea va trebui să urcăm la loc în culmea pe care am părăsit-o în momentul în care am luat-o spre Mătișești.

Foto 16. Un 29-er proptit sub poarta ce adăpostește statuia lui Avram Iancu- crăișorul munților

Foto 17. Urcând prin soare spre Zânzești

În prima parte urmăm drumul din vale, iar apoi începem urcarea în serpetine spre Butești. Aici descoperim un drum lat, nivelat, pregătit poate pentru a fi asfaltat.
Soarele e tot mai puternic și cireșii pe lângă care trecem ne îmbie la pauze dese. Nu avem cum să refuzăm fructele roșii așa că alternăm pedalatul cu mâncatul de cireșe.

Foto 18. Pe culmile din spate se văd și alte cătune din Țara Moților

Foto 19. Una dintre pauzele de cireșe

Foto 20. Singuratică

O dată ce drumul a ajuns în culme se îndreaptă spre cătunul Zânzești care am aflat că de fapt are statutul de cartier al comunei Horea.

Foto 21. Pe drumuri de munte

Foto 22. Ulița principală din Zânzești

Foto 23. Numai zâmbet după o nouă pauză cu cireșe

Foto 24.

Foto 26. Deși poate nu se vede ultima parte a urcării a fost solicitantă din cauza absenței serpentinelor

Foto 26. De după tufa roz...

Foto 27. Încă puțin

La sfârșitul urcării facem un tur de orizont înspre Metaliferi unde reușim să identificăm destul de clar Buceș-Vulcanul și înspre vârful Cucurbătă din munții Bihor.

Foto 28. Silueta pietrei Buceș-Vulcan în partea dreaptă

Foto 29. Coechipierii de pedalat

Culmea o intersectăm în zona colibelor Petreasa, iar de acolo înaintând înspre vest trecem pe la colibele de pe dealul Coachii și cele de pe dealul Oșorhei.