1
Alina
26.10.11
2011-10-26T09:33:00+03:00
Banda Roșie
https://www.bandarosie.ro/2011/10/plimbare-la-piatra-cravei-si-piatra.html
Plimbare la Piatra Craivei şi Piatra Bulzului, munții Trascău (23 octombrie 2011)
Plimbăreţii: Ancuţa, Dani, Dragoş, Marian, Raluca, Rhea şi Alina
Traseu: Întregalde-
Adevărata față a toamnei, adică cea cu ploi şi cu vreme mohorâtă, nu s-a lăsat prea mult aşteptată, astfel că prognozele sunt foarte schimbătoare până în ultimul moment.
Duminică dimineaţa, la ora plecării, ne îmbarcăm în maşini şi pornim spre Poiana Galdei cu speranţa că mai târziu sau mai devreme tot îşi va face apariţia şi soarele.
Plan e următorul: una dintre maşini va rămâne în Poiana Galdei, în locul în care revenim în sat, iar cu cealaltă mergem până în Întregalde.
Zis şi făcut: prima rămâne în dreptul birtului din Poiana Galdei, după care continuăm cu cea de-a doua până foarte aproape de locul în care marcajul triunghi roșu coboară dinspre Piatra Cetii în valea Galda.
Pe ultima porţiune pe care am parcurs-o cu maşina, mai exact din dreptul localităţii Modoleşti, am fost însoţiţi şi de marcajele TA dar și CG, care la rândul lor au coborât în vale pentru a se continua către noi meleaguri.
Zărim şi marcajul care urmează să ne călăuzească pentru început (TR) şi astfel intrăm pe valea pârâului Turcului.
Până la ieşirea din pădure înaintăm printr-o atmosferă care e dominată de un mare grad de umiditate.
La traversarea primei poieni nu reuşim să vedem prea multe în jur, deşi în depărtare par să se zărească siluetele unor căsuţe.
Continuăm când prin pădure când prin luminişuri până aproape de vârful Sfredelașu când intersectăm marcajul bandă roşie. Banda roşie vine dinspre Platoul Carstic Ciumerna şi se îndreptă spre Piatra Craivei, mai apoi spre Piatra Bulzului după care coboară în valea Galdei.
De la intersecţia celor două marcaje traseul merge pe culme având astfel mici urcuşuri şi coborâşuri.
De asemenea, tot de aici, vom fi însoţiţi şi de un nou marcaj, unul neconvenţional, reprezentat de panglici de plastic de culoare galbenă. Aceastea au rămas în urma unui concurs desfăşurat la sfârşitul lunii august.
Culmea cu o altitudine medie de aproximativ 1000 m separă valea Cricăului (st.) de valea Bucerdea (dr.).
Apropiindu-ne tot mai mult de ora după amiezii soarele dă semne tot mai dese printre nori.
Până să ajungem la poalele Pietrei Crivei, de-a lungul culmii, tot în partea stângă a sa, mai trecem doar pe lângă un singur vârf: vf. Fabian.
În curând dăm de locul în care marcajele se bifurcă: banda roşie păstrează direcţia înainte, în timp ce triunghiul roşu o ia către satul Craiva.
O luăm şi noi pe TR preț de ~1km, pentru a ajunge în partea dinspre care presupunem că vom putea urca pe Piatra Craivei.
Aici suntem întâmpinaţi de un panou turistic ce prezintă câteva informaţii despre cetatea dacică Piatra Craivei.
"Se spune că ultima cetate dacică înfrântă de către romani a fost Craiva. Un pisc alb de piatră, de pe care regele Decebal a încercat în zadar să fugă. Înfrânt la Sarmizegetusa după o rezistenţă îndelungată, Decebal s-a retras la Piatra Craivii. Aici era una dintre cele mai puternice fortăreţe dacice, construită într-un stil unic, de meşteri greci, veniţi special pentru asta la regele Decebal. Construcţia specială a cetăţii, poziţia aproape inaccesibilă în vârful unui munte abrupt, de stâncă, făceau din Piatra Craivii un adăpost de necucerit." (sursa şi restul poveştii aici)
Prin iarba uscată se întrezăreşte o potecă aşa că ne înscriem pe ea. Pentru a fi siguri, întrucât pe hartă nu există desenată o potecă care ar urca pe ea, cobor puţin până la o locuinţă care se construieşte în zonă pentru a cere lămuriri.
De la persoanele de acolo aflu că acum 3 săptămâni cineva a pus cu intenţie foc şi de aceea acum întreaga zonă e lipsită de viaţă.
Următoarele 15 minute urcăm pe o pantă ce are o înclinaţie foarte mare iar apoi ţinem poteca ce ne va duce până sus, la cruce.
Tot aici s-a descoperit şi o aşezare dacică şi două sanctuare, alte căror ruine pot fi observate.
După unele opinii, aici s-ar fi aflat Ranistorum, localitate unde îşi instalase cartierul general împăratul Traian în ultima parte a războiului cu dacii şi unde i s-a adus capul lui Decebal.
Urcarea până în vârful ce măsoară 1078 m e de-a dreptul sinistră datorită vegetaţiei arse şi a mirosul destul puternic care a rămas în urma incendiului.
După prea mult aşteptată masă de prânz coborâm înapoi, aproximativ pe unde am venit, ne luăm nişte provizii de apă de la izvor şi ne grăbim cu paşi repezi spre locul de unde am părăsit banda roşie.
În cele ce urmează vom coborî până la pârâul Tibrului după care vom urca spre Piatra Bulzului.
Nici bine nu ieşim din pădure, căci în scurt timp suntem întâmpinaţi de un drum proaspăt făcut pe locul dar şi pe lângă vechiul drum ce urca din localitatea Tibru spre stâna din zonă.
Se pare că lucrările sunt în toi căci am trecut pe lângă excavatorul care e folosit la lucrări. Acesta era parcat chiar lângă pârâu, aşa că apele acestuia erau deja murdare. Cu această ocazie îmi aduc aminte de drumul forestier pe care l-am întâlnit în tura din primăvară când am urcat la Piatra Bulzului dinspre valea Galdei. Din cauza lui au dispărut probabil şi copacii pe care era marcajul banda roşie, aşa că din vale şi până la Bulz am avut parte de o bălăureală veritabilă.
Trecem cu bine şi de turma de oi ce încă era acolo şi continuăm urcuşul către ultima ţintă a zilei.
Îi facem o poză şi "dintelui de bulz" de aproape iar apoi ieşim de pe banda roşie şi o luăm pe un drum de pe valea Bulzului, pe care revenim în Poiana Galdei.
Recuperăm maşina din Întregalde şi pornim către Cluj, fără să regretăm că ne-am pornit în tură chiar dacă prognozele erau incerte.
P.S.:
1. Traseu şi profil: aici.
2. Noul drum despre care vă spuneam.
3. Înscorburarea lui Marian:
Comentează folosind contul Facebook:
Pagina de pornire
Vrei să primești turele noastre pe e-mail?
Cumpără de pe emag folosind și emag va redirecționa o mică parte din încasări spre Banda Roșie.
Superb! Mi-am notat traseul pentru data viitoare cand ajung in zona! Chiar imi doresc sa revin, muntii astia sunt fenomenali!
RăspundețiȘtergereS-a chinuit un pic Marian sa intre acolo? :))