După vizitarea poienii cu narcise de la Negrileasa mi-am propus ca în acest sezon să mai ajung la o astfel de poiană. Menţionez că destul de aproape de Cluj există mai multe rezervaţii care ocrotesc această specie: două poieni în judeţul Alba- la Tecseşti şi la Negrileasa, una în judeţul Sălaj- la Hida, două în judeţul Bistriţa Năsăud- cea de pe muntele Saca (munţii Rodnei), cea din localitatea Mogoşeni şi alta în judeţul Maramureş- sub vf. Tomnatec (munţii Maramureşului).
În timp ce o trupă numeroasă din club e în tură în munţii Rodnei, având ca şi obiectiv trecerea pe la narcisele de pe muntele Saca, Mihai propune o ieşire de o zi în munţii Maramureşului.
Aşa că în formaţia: Mihaela, Mihai, Adi şi Alina la ora 6.45 pornim din Cluj în direcţia Repedea- judeţul Maramureş, localitatea de care ne despart peste 200 km.
Ajunşi în Repedea părăsim asfaltul care se continuă până în Poienile de sub Munte şi facem stânga pe valea Repedea. Intersecţia e uşor de reperat şi datorită panoului informativ. Dacă ne-am fi oprit dimineaţa am fi aflat că de pe această vale pornesc două marcaje turistice: banda albastră (Repedea centru- valea Repedea- Pietriceaua- lacul Vinderel: 4-5 ore/ Repedea centru- Chicera- Laba- Runea- lacul Vinderel: 4-5 ore (efectuând un circuit era mai logic să fi fost punct şi nu bandă)) şi banda galbenă (Repedea pod- Jolob- Certina- Poiana cu narcise: 3-3 1/2 ore).
Totuşi nu am venit cu temele nefăcute aşa că identificăm piciorul pe care trebuie să urcăm, drept urmare parcăm maşina în dreptul podului. La indicaţiile unei localnice aflăm şi pe unde trebuie să o luăm, aceasta asigurându-ne că vom avea potecă până în poiană.
Trecem prin 2, 3 gospodării iar apoi urmăm poteca şi în scurt timp dăm în marcajul bandă galbenă. Acest marcaj, începe practic, chiar de jos, din centru satului. Câştigăm treptat în altitudine iar după ce vârful Certina (1184 m) rămâne în urmă, din dreapta noastră îşi face apariţia încă un marcaj: triunghiul roşu. Acesta vine de la Cantonul Silvic Repedea, aflat în capătul localităţii Repedea, urcă pe valea Tomnatecu, merge o bucată în paralel cu banda galbenă, iar înainte de urcuşul către poiană o ia spre stânga, la vale, pe culmea Prislop până în satului Crasna Vişeului. La bifurcaţia celor două marcaje întâlnim şi primul turist, de la care aflăm că accesul dinspre Crasna Vişeului către poiană e mult mai rapid decât cel dinspre Repedea.
Aria protejată este situată în localitatea Repedea şi are suprafaţa de 100 ha fiind situată la o altitudine de 1317 m. A fost propusă în anul 1994 ca rezervaţie floristică-peisagistică (poiană cu narcise), administrarea se face de către Parcul Natural Munţii Maramureşului, deoarece este instituită ca zonă specială de conservare. Poiana Sehleanu se află în partea sudică a vf. Tomnatec, iar de sub acesta izvorăşte valea omonimă.
În poiană destul de mare agitaţie: mulţi tineri cu buchete uriaşe de narcise, alţii în costume populare, 2 ciobani ce coboară cu caşul şi uda către sat şi nu în ultimul rând vreo 6 endurişti îşi fac apariţia. Aflăm că, fără să vrem, ne-am sincronizat cu "Sărbătoarea narciselor".
Facem o pauză în aşa zisa "rezervaţie" iar apoi continuăm pe acelaşi marcaj, pe curbă de nivel. Din poiană urmează traversarea unei porţiuni de pădure, iar apoi poteca cu marcaj o ia spre stânga, în timp ce vârful Tomnatec rămâne în dreapta. Cum încă nu ştiam care e celălalt capăt al benzii galbene mai mergem puţin până într-o şa aflată pe la 1500 m. Aici încă mai apare marcajul, deşi am ieşit de mai bine de 25 de minute din poiană. Până unde se continuă?
Norii negri ce vin tocmai spre noi, ne determină să ne întoarcem. Ne înscriem pe o potecă de ciobani care, aşa cum bănuiam, trece peste vâful Tomnatec (1618 m). Abia de aici putem vedea vârful Pop Ivan (1936 m), situat chiar pe graniţa cu Ucraina, în partea dreapta vf. Farcău (1956 m) şi vf. Mihailecu (1918 m) şi nu în ultimul rând întinsa localitate Poienile de sub Munte, punctul de pornire al marcajului bandă roşie. Foarte interesant că această bandă se opreşte în zona lacului Vinderel, cu puţin înainte de vf. Farcău şi spre exemplu nu merge până la Pop Ivan.
După vârful Tomnatec, ţinem aceeaşi potecă şi coborâm pe culmea Sehleanu.
Astfel reuşim să facem un circuit fain în munţii de pe graniţă, fără să bălăurim. Ieşiti pe drumul forestier de pe valea Repedea, în dreptul Cantonului Silvic, reintrăm pe teritoriul triunghiului roşu dar şi al benzii albastre. Nu în ultimul rând, în drum spre maşină, găsim şi un marcaj bandă roşie, cu siguranţă rătăcit... aşa că putem spune că am fost pe toate marcajele din acest masiv într-o singură zi.
Din colecţia de căpiţe maramureşene, de la poalele munţilor Maramureşului... nu am reuşit să ne dăm seama cum se ridică acoperişul când este adus fânul pentru a fi depozitat.
P.S. Urmează şi track-ul drumeţiei noastre.
Acoperisul se ridica destul de usor de catre un singur om ridicand pe rand cele 4 colturi. Stalpii au prevazute niste gauri orizontale in care se introduc cuie ( de lemn ) ca sa nu cada acoperisul.
RăspundețiȘtergereLusu.
Mersi! ;)
RăspundețiȘtergere